ComenteazăSprinterul Cătălin Câmpeanu (29 de ani) este gata să explodeze alături de deţinătorul recordului mondial la 100 m, Usain Bolt (27 de ani, 9.58), în cursa organizată în cadrul reuniunii Diamond League de la Zürich (28 august), unde finaliştii Campionatului European vor alerga alături de jamaican.
Libertatea: Cum se scrie Câmpeanu? Cu î din i sau â din a?
Cătălin Câmpeanu: (râde) Cu â din a. Sunt ani buni de când le spun celor de la federaţie să facă schimbările necesare, dar la competiţiile de afară tot cu î din i apare scris.
Finala de la Europene te-a dus la start alături de Bolt.
Am primit un telefon în care am fost întrebat dacă am planuri pentru 28 august când e Diamond League de la Zürich. Am zis că n-am nimic aranjat, chiar dacă aveam o vacanţă deja plătită (râde), şi aşa am ajuns să alerg contra lui Usain Bolt. Sunt nouă culoare, noi opt din finala de la Campionatele Europene împotriva jamaicanului.
Aţi făcut o strategie să puteţi să-i faceţi faţă?
(râde) Acum, chiar dacă ne-o ia în faţă, nu o să-i rupem picioarele! E bine să alergi alături de un asemenea sportiv. Nu ştiu ce o să facem noi europenii, punem mână de la mână şi poate scoatem un timp mai bun. (râde) Astfel de curse mă motivează foarte mult. Ştiu că trebuie să fac totul ca să le ţin piept şi, până la urmă, pentru asta am muncit.
Are peste 20 de tatuaje
Sperai la o finală la Campionatul European?
Da, am realizat ce mi-am dorit. Toţi îmi spuneau că ar fi bine să mă calific în semifinale, dar eu îmi doream ultimul act. N-am spus nimănui că ăsta era obiectivul meu. Aşa concentrat ca la aceste Europene nu am fost niciodată în viaţa mea. De luni întregi visez la acest lucru. Am stat la Poiana Braşov. Am băgat numai antrenamente, mâncare şi somn. Uneori două antrenamente pe zi, 10 pe săptămână. Nu speram să fug sub 10.30, chiar dacă îmi doream acest lucru foarte mult.
Ai avut antrenorul cu tine?
Pe Marius Linte, antrenorul meu, nu l-a luat federaţia la Zurich. Dar, cu banii de la club pentru avion şi cu banii din buzunar pentru cazare a fost lângă mine. Eu am mare nevoie de el la concursuri din astea.
În semifinale ai fost aproape de recordul tău personal (10.28 în 2008).
Acum am scos un timp cu o sutime mai slab. Să nu uităm că îl făcusem în 2008. Cred că este un nou început. Mă gândesc la Jocurile Olimpice. În fine, şi în 2008 am avut barem, dar cei de la FRA au decis să nu mă ia. Nu cred că aveau încredere în mine, nici acum nu cred că au. Dar eu o să mă pregătesc în continuare cât pot de bine. Ăsta e serviciul meu!
Te-ai luptat mai bine de un an cu o accidentare…
După sezonul de iarnă din 2013, când am egalat recordul României pe 60 de metri (n.r. – vechi de 32 de ani), m-am “rupt” şi nu am mai avut nicio cursă un an. Dar până la urmă am scos-o la capăt.
Câte tatuaje ai?
Nu mai le ştiu numărul. (râde) Peste 20 sigur. Săptămâna viitoare mă duc să-mi mai fac încă unul. O să fie data şi oraşul, într-un loc unde să-l văd numai eu, unde am avut finala la 100 de metri: 13 august 2014, Zürich.