INTERVIU | Costică Buceschi, antrenorul lui HCM Baia Mare care vine cu bicicleta la antrenamente, are de furcă: «Fetele sunt mai rele, dar mai serioase»

Libertatea: HCM-ul vrea tot în noul sezon, nu?

Costică Buceschi: Da! Am fost locul doi în campionat, am cucerit prima Cupă din istorie, acum încercăm mai mult! E greu, vom lupta! Le-am adus pe portarul Paula Ungureanu, pe extrema Ada Nechita şi pe interul Gabi Szucs, sportive valoroase! Am vrut şi două straniere, o extremă şi un inter, însă au preferat ofertele de afară. Oricum, ne-am acoperit pe posturile deficitare.

Suporterii sunt lângă echipă?

La început, nu prea! Sala Sporturilor Lascăr Pană, de 2.000 de locuri, era ocupată pe jumătate. Însă, după ce lumea a înţeles că ne batem acolo, sus, s-a umplut. Fanii veneau şi cu o oră înainte de meci să fie siguri de loc. Acum, s-au vândut multe abonamente, va fi atmosferă incendiară.

Apropo, până unde puteţi juca acasă în Liga Campionilor.

Până în semifinale! Măcar să ajungem noi acolo!

Aţi antrenat şi băieţi, şi fete. Unde e mai greu?

La fete, clar! Sunt mai rele, chiar între ele, au mai multe probleme decât băieţii! Dar e şi partea plină a paharului: sunt mai conştiincioase, mai serioase, iar goana după tentaţii – gen fuga din cantonament, să zicem – tinde spre zero!

Lucraţi cu un psiholog? Se spune că e nevoie în handbalul feminin…

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

Am avut şi, poate, vom mai colabora! E nevoie, dar ducem lipsă de psihologi sportivi. Cazul finalurilor de meci proaste e cel la care trebuie lucrat cel mai mult.

Visaţi să antrenaţi cândva naţionala?

Oricine speră asta, dar mai am multe de demonstrat. Cine ştie, dacă tinerele din echipa mea vor creşte, voi creşte şi eu.

E posibil să vă vedem cândva şi la Baia Mare, şi la lot?

Exclus! N-aş putea fi ca Gheorghe Tadici şi la naţională, şi la club. Să fac două lucruri deodată! Munca de antrenor la club e diferită de cea de selecţioner. Ca tehnician al naţionalei, trebuie să urmăreşti jucătoarele de la toate echipele, să vezi cum se pregătesc, în ce formă sunt. Dacă aş fi antrenor în paralel, aş simţi că nu fac nici una cum trebuie.

Nu râde lumea că veniţi cu «bicla» la sală?

Îmi place să merg pe bicicletă, am trasee prin oraş şi prin zonă. Când mai am puţin timp liber, dau o fugă la pescuit sau joc un fotbal ori un volei cu prietenii.

Urmărește-ne pe Google News