Interviu exclusiv cu englezul Jordan Mustoe, noul fundaș dreapta de la Dinamo: „Dacă nu ar fi fost fotbalul, eram rugbist! Sau poate lucram în construcții sau eram electrician”

Fundașul stânga englez Jordan Mustoe (28 de ani, împliniți pe 28 ianuarie) a vorbit despre viața și cariera lui, despre primele impresii la Dinamo și despre gândurile de viitor. Ultima oară la Seinajoki (Finlanda), și-a început cariera la Academia lui Liverpool, a jucat pentru Wigan, cucerind Cupa în 2013, iar în ultimele trei sezoane a fost la Westerlo .

Libertatea: Jordan, cum au fost primele zile la Dinamo?
Jordan Mustoe: Am mers la primul antrenament însoţit de Laurette, agentul meu, nu m-am simţit deloc străin. Am fost foarte încântat să semnez, dar nu am stat liniștit până nu s-a confirmat. Toți m-au făcut să mă simt ca acasă.

Cum au fost jocurile din Antalya?
Nu am mai jucat de câteva luni și am fost fericit să revin pe teren. Nu am obținut chiar rezultatele pe care ni le doream, însă ne-am pregătit, am muncit din greu. În meciul împotriva echipei lituaniene am văzut o ameliorare. Încă lucram la stilul de joc. Oricum, astept nerăbdător starul sezonului.

Cum a fost cu oferta de la Dinamo ?
Laurette mi-a vorbit despre club și despre România. Când mi-a zis despre  Dinamo, istoria clubului și fani, nu am ezitat să accept. Nu știam despre alte echipe din ligă, dar despre Dinamo mai auzisem de la un bun prieten din România. Îmi vorbea despre meciurile echipei. Istoria “câinilor” lor e mare și o să dau totul pentru acest club.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

„Mama vine deja să mă viziteze la București”

Ce a spus familia ta despre noua ta destinație? Care a fost prima ta impresie despre România?
Familia mea este mândră de mine, așa cum a fost și când am început să joc, la vârsta de 7 ani. M-a încurajat oriunde am fost. Profită de mine că joc departe de casă, fiecare nouă destinație a mea e ca o vacanță pentru ai mei. Mama mea deja se pregătește să vină zilele următoare în vizită.

Ai vreun prieten apropiat deja în echipă?
Nu știam pe nimeni când am ajuns, dar am jucat împotriva lui Reda Jaadi și a lui Mamoutou Ndiaye în Belgia. Și cu portarul Sean McDermott m-a întâlnit, când am jucat cu Wigan contra lui Arsenal. Acum deja fac parte din echipa. Avem nevoie să devenim o echipă pe teren.

„Nu mă tem de nici un adversar”

Cine a fost cel mai puternic adversar împotriva căruia ai jucat?
Am jucat împotriva multor jucători de top. Când eram la Wigan, l-am marcat pe Antonio Valencia, de la Manchester United. Am mai avut un adversar tare, pe Leon Bailey, care a jucat pentru Genk, acum e la Leverkusen. Cert e că nu mă tem de nimeni și îmi place când încearcă să mă depășească în joc și nu reusesc.

Care este cea mai mare calitate a ta?
Las suporterii să mă descopere! Am forță, dorință, mentalitate, însă în fiecare zi sunt lucruri la care poți lucra.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Cum a fost să fii antrenat de Roberto Martinez, actualul selecționer al Belgiei?
La Wigan, Roberto Martinez a fost un antrenor și o persoană minunată. Eram tănăr, a fost perfect pentru mine să învăț de la el. Stilul său se baza pe posesie și construcție cu un tempo bun, mi-a dat mare încredere. Nu a fost o surpriză că a avut atât de mult succes în cariera sa. Îi doresc tot ce e mai bun.

La Liverpool, de la 7 la 16 ani

Încă mai ai prieteni la Liverpool care joacă în Premiere League?
Am fost la Academia Liverpool de la la 7 ani la 16 ani. A  fost un privilegiu. La grupa vârstei mele sunt singurul jucător care a ajuns profesionist…

Golf, filme, Play Station, Masterchef!

Care sunt hobby-urile tale?
Îmi place golful și să merg la sală pentru saună sau stretching. Îmi place să mă uit la seriale sau filme. Sunt înnebunit după Play Station 4. Îmi place și să gătesc, dar trebuie să învăț să fiu mai creativ.

Descrie-l pe Jordan Mustoe ca jucător și, de asemenea, ca persoană.
Încerc să fiu eu. Tratez pe toată lumea la fel și îmi fac timp pentru toți. Glumesc de fiecare dată când am ocazia. Am o inimă mare și încerc să-i mulțumesc pe toți, chiar dacă nu sunt eu ok. Pe teren, nu mă pot antrena la 70-80% trebuie să fiu 100% când joc.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Cum a fost în Finlanda?
O experiență frumoasă, un sezon. Stilul de viață e sănătos și liniștit.

Cum a fost copilăria ta?
Copilăria mea a fost frumoasă și nu mă pot plânge. Mama mea a fost nevoită să își schimbe locurile de muncă pentru mine. Apreciez acum mai mult ca niciodată.

Ai frați, surori?
Am un frate, am o relație specială cu el. Îi datorez foarte mult. Este mai mare ca mine cu 3 ani și când eram mici încercam împreună toate sporturile posibile. Este fanul meu numărul 1.

A renunțat la cricket și rugby pentru fotbal!

Cum a fost în școală?
Am fost destul de bun la școală. Am mers la o școală de gramatică, unde trebuia să treci un test pentru a intra. Totuși, am excelat în sport. Am mers atât la echipa de cricket, cât și la echipa de rugby. Echipa de rugby a fost foarte bună, nu am fost bătuți de nimeni din întreaga țară timp de un an. Aveam antrenament la 4.30, după școală, dar aveam și antrenament la fotbal, la Academia Liverpool. Chiar dacă îmi plăcea și mă bucuram de rugby, am plecat de la echipă pentru a rămâne la fotbal! A doua zi, profesorul de la școală m-a pus în colț, pe coji de nucă, ore în șir, drept pedeapsă că am lipsit de la antrenamentul de rugby. I-am spus că voi rămâne acolo, dar nu m-am întors niciodată. A fost nevoie de un telefon de la directorul academiei din Liverpool, Steve Highway, pentru a-i spune că Jordan are potențial pentru o carieră în fotbal. Voia să mă exmatriculeze! Profesorii au spus mereu că nu am nici o șansă în fotbal, ci în rugby!

Ai o prietenă?
Da și o iubesc foarte mult.

„Fanii lui Dinamo sunt uimitori”

Ce părere ai despre fanii lui Dinamo?
Sunt uimitori. Clubul are foarte mulți fani. Avem nevoie de ei orice ar fi și abia aștept să le arăt ce pot.

A scăpat de accidentare

Înainte să semnezi, s-a vorbit foarte mult în presă despre accidentarea ta. Ce părere ai?
Da, mi s-a zis. Nu îmi place felul cum s-a scris, dar aici e ceva normal ca să se iesă în evidență negativ. Am fost accidentat cu foarte mult timp în urmă. Un jucător care nu putea juca meci de meci, cum am făcut eu în Finlanda. Nu mai simt nici un disconfort și sunt 100% pregătit pentru meciurile cu Dinamo.

Modelul Gerrard

Care este jucătorul favorit?
Îmi place Steven Gerrard.

Dacă nu ar fi fost fotbalul, ce ţi-ai fi dorit să încerci?
Dacă nu ar fi fost fotbalul, eram rugbist! Mi-as fi dorit să fiu inginer în construcții sau electrician. Acum, mă pasionează fotbalul și fac cursuri de psihoterapeut.

Cum îți amintești primul tău joc?
Primul meu meci a fost în Cupa FA cu Wigan împotriva celor de la Swindon Town. Eu și cel mai bun prieten, Callum McManaman, am fost pe banda stângă. Am fost bătuți, ceea ce a fost dezamăgitor. Martinez ne-a lăudat pe mine și pe Callum. Îmi amintesc că eram nervos în meci, dar am folosit bine aceste laude pentru mai târziu.

„Când câștigi un meci, nu există sentiment mai frumos”

Care este cea mai frumoasă amintire în fotbal?
Foarte greu să aleg un moment specific. Dar o pasă sau chiar un gol te fac să te simți bine. Când câștigi un meci, nu există sentiment mai frumos. Mândria mea cea mai mare este să nu las adversarul să treacă de mine. Când sunt fit, am toate șansele să ies învingător.

Cunoști vreun jucător român?
Îi stiu pe Adrian Mutu și Dan Petrescu. În Belgia am jucat împotriva Stanciu și Chipciu, când erau la Anderlecht. Am câștigat împotriva lor atunci 2-1. Sunt jucători foarte buni.

Ai încercat mâncarea românească?
Încă nu am încercat nimic din specialitățile românești, dar agenta mea mi-a recomandat și am de gând să văd dacă este adevărat ce se spune despre mâncarea din Romania, că nu te poți opri dacă începi să mănânci.

Anul viitor,vrea titlul cu Dinamo!

Ce te-a motivat să vii în România?
Motivația mea cea mai mare a fost să joc pentru un club de mare, înseamnă enorm pentru mine. Am primit semnale pozitive de la antrenor, staff și colegi, am încredere că o să petrec un timp minunat la Dinamo. Vom readuce clubul în top, acolo unde merită să fie.

Unde te vezi  într-un an și jumătate?
Anul viitor vreau să câștig campionatul cu Dinamo. Nu există nici un motiv ca acest lucru să nu se întâmple. O să dau totul și sunt sigur că și colegii vor face același lucru.

De ce ai ales numărul 3?
Numărul 3 este favoritul meu, se știe că este magic.

Trandafirul și bunicii „Gone but not forgotten”

Cum ți-ai cheltuit primii bani din fotbal?
Primul meu salariu de la Wigan s-a dus destul de repede. Toți obișnuiam să mergem în centrul orașului Liverpool și să ne cumpărăm haine. Cu siguranță, nu am avut grijă de ei și a fost o lungă așteptare până la următorul salariu.

Ai tatuaje?
Da, pe spate am un trandafir și scris numele bunicilor meu alături de textul „Gone but not forgotten”. Mai am unul, dar este o întâmplare mai haioasă și prefer să nu se înțeleagă greșit. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Urmărește-ne pe Google News