ComenteazăLibertatea: Domnule Ostap, începem direct cu Ionel Ganea. Episodul sosirii și plecării antrenorului român a rămas încă neclar. Cum a fost, de fapt?
Victor Ostap: E simplu, căutam caractere! În primăvara lui 2012, am văzut perspectiva de a câștiga Cupa Moldovei. A venit la mine un băiat, Viorel, el se ocupă cu metale neferoase, și mi-a deschis ochii: ”Uite, dacă bați Nistru Otaci și Sheriff Tiraspol, ești în finală. Poate investești niște bani și ajungi în cupele europene”. Eu, într-adevăr, țineam la apă mică, buget cât mai mic, mergeam pe ultimele locuri, nu ne interesa deloc rezultatul. Când am luat clubul, la început, prin 2005, jucam și eu la Ghidighici! Aici, nu retrogradează nimeni. Jucam fotbal ca să fie fotbal, la limita supraviețuirii…
Salariu lunar de 3.000 de euro, 25.000 de euro pentru Cupă!
Ce a urmat?
Am apelat la impresarul Marin Mitran, el mi-a făcut cunoștintă cu un agent german, am adus un camerunez, un bosniac care jucase la Dortmund, dar la care s-a dovedit că părinții erau prea bogați și că era mai mult cu cu discotecile, românul Daniel Barna, internațional de juniori, căruia i-am dat 1.000 de euro pe lună… Am adus mai mulți, mergeau toți pe aici cu picioarele drepte. Erau jucători, nu fotbaliști! Aveam nevoie și de un antrenor, care să facă din ei fotbaliști. L-am ales pe Ionel Ganea! L-am luat cu 70 de zile înainte de finala Cupei, salariu de 3.000 de euro pe lună, iar sarcina lui era clară: cucerirea trofeului. Prima lui era de 25.000 de euro pentru asta!
”Trebuia să fie mai hâtru! N-a fost deștept”
Ce n-a mers?
Are bazele fotbalului puse, dar, în situații critice… El e dur, vrea disciplină totală. În loc să revigoreze echipa, i-a înmuiat pe băieți. El e din Generația de Aur, unde Hagi și Popescu rupeau capete dacă ieșeai din rând. Acolo era nivel-nivel, la noi era nivel prăpădit. Dădea amenzi pentru o întârziere de un minut la antrenament, pe altul îl penaliza că venise cu șapca pe cap la masă. Eu îi tot ziceam că nu are timp să facă un grup, el îi dădea înainte. Trebuia să fie mai hâtru, mai aproape de jucători, să-i descătușeze. Ei, săracii, încercau să facă pe teren ce le zice el, da de unde? Aveam 7-8 meciuri de campionat până la finala Cupei. I-am spus: ”Fă ce vrei, joacă-te, nu mă interesează dacă pierdem cu 10-0 și suntem pe ultimul loc, Cupa e baza. Fă în așa fel încât în ligă să jucăm într-un fel, dar să fim bomba dincolo, să nu înțeleagă nimeni de unde jucăm așa de bine!”.
Văd că Ganea era profesionist. Ce-i reproșați, până la urmă?
N-a înțeles strategia mea, că e criză de timp, iar, după o lună cu el, echipa nu juca încă nimic!
Când a plecat, Ionel a transmis că n-a vrut să se prostitueze… Ce înseamnă asta?
Vă spun care e faza, eu am înțeles-o! El a acuzat în față trei jucători că au vândut meciul FC Tiraspol, apoi m-a invinuit pe mine că le-am dat indicații băieților să dea meciul…
A vrut să facă blaturi pentru pariuri, dar nu i-au ieșit: ”Jur pe copiii mei!”
Și? Bănuiesc că era o fantezie…
Acuzațiile acelea, da! Dar, sincer? Eu m-aș băga, mă, la blaturi, dar n-am cu cine! Suntem o tară moartă. Îți spun deschis: am încercat de două-trei ori să fac bani. O dată am pierdut 80.000 de euro, altădată 30.000 de euro. Și le-am zis specialiștilor din fenomen că îmi bag piciorul în aranjamentele lor și în pariurile astea… ”Bă, prostule, cu banii ăștia făceai echipă”. Păi la mine, toate salariile jucătorilor erau 25.000 de euro pe lună, iar când au venit vedetele s-au făcut 50.000…
Tot n-am înțeles, le-ați zis jucătorilor să facă blat cu FC Tiraspol?
Îți jur ție, pe copiii mei, că juma de cuvânt nu le-am spus să deie vreun meci! Era o fantezie a lui Ionel. Îi știu pe băieți, știu ce fel de arbitraj am avut la semifinală cu Sheriff. A învinuit portarul, care a parat cu Sheriff, la loviturile de departajare, și ne-a dus în finală. După acuzațiile astea, Ganea a devenit tot mai impotent, jucătorii nu-l mai susțineau deloc.
Totuși, ați pierdut cu FC Tiraspol, apoi, după plecarea lui Ganea, ați învins Sheriff Tirapsol, în semifinala de Cupă. Ăsta era scenariul ”Ganezului”!
I-am dopat pe băieți, au alergat ca nebunii! Le-am dat 40.000 de euro pentru calificare, dacă luam și trofeul, mai luau o primă totală de 100.000 de euro. Nu văzuseră săracii atâția bani niciodată! Per total, a fost greșeala mea cu Ganea. El trebuia să fie deștept. Nu spun că e prostuț, nu am dreptul, nu l-am cunoscut ca lumea. Era nevoie de un manager care poate lucra la extreme, să meargă la sufletul jucătorilor. Și el n-a fost! E prea orgolios!
Ați renunțat de tot la fotbal, de ce?
Soția mi-a cerut-o: ”Ești nebun, oprește-te!”.Cât timp am fost activ, am investit 1.000.000 de euro în baza de la Ghidighici și vreo 3.000.000 în echipă. De când am renunțat, nu am mai fost decât la un meci! Am revenit la normalitate, mi-em foarte bine, sunt rege la mine acasă și în domeniul meu de afaceri. N-aș mai lua-o de la capăt cu fotbalul!
11 ani tumultuoși. Amintiri cu Artur Ioniță
Ostap, 50 de ani, tată a trei copii, e preluat Rapid Ghidighici în 2005 și a dus-o în Divizia Națională, în sezonul 2007-2008. La finele turului, nemulțumit de arbitraj după un meci cu Zimbru, a retras echipa din campionat! Gruparea de lângă Chișinău nu a primit licență pentru sezonul următor. În vara lui 2008, în intersezon, pentru a evita penalizarea FRM, Ostap a organizat fuziunea dintre defunctul Rapid Ghidighici și CSCA-Steaua Chișinău, pentru a forma clubul CSCA-Rapid Chișinău. În 2011, CSCA-Rapid Chișinău a fost redenumit în Rapid Ghidighici, revenindu-se la denumirea originală. În martie 2014, după 19 etape disputate în Divizia Națională 2013-2014, a retras, pentru a doua oară în istorie, clubul din campionatul Moldovei. Între altele, la Ghidighici s-a lansat Artur Ioniță, azi în Serie A, la Cagliari: ”Când avea 16 ani, nu juca titular la mine, erau alții mai buni. Numai că el a fost foarte serios. La fel și Gațcan, care joacă foarte bine azi, la Rostov”.
”Idioții de la federație fură tot, au rămas doar mapele de hârtie”
Ostap pretinde că celor din federație le-a fost teamă că el va candida la șefia forului de la Chișinău. ”Fotbalul moldovenesc e un sport bolnav, cu metastaze la toate capitolele și nu e controlat. Nu există oameni care ar vrea să facă ordine. În Moldova avem un fotbal de colhoz, e un sport falimentat și putem pune cruce pe el”, acuză afaceristul. ”Idioții ăștia de la federația fură totul, nu-i interesează nimeni și nimic! La noi nu s-a ieșit feudalism, au furat tot, au rămas numai mapele de hârtie de la UEFA. În 20 de ani, au făcut doar cantonamentul naționalei de la Vadul lui Vodă. Costă vreo 10.000.000 de euro, ei zic că au băgat 400.000.000! E spălare de fonduri, mafie! În România s-au mai schimbat lucrurile, nu aveți incotro, e Procuratură și DNA!”, conchide Ostap.
Acuzații de mită la finala pierdută de Cupă
În finala Cupei Moldovei 2011-2012, Rapid a întâlnit Milsami Orhei, în fața căreia a pierdut la loviturile de departajare, 0-0, 3-5. În timpul regulamentar a fost 0-0, însă în prelungiri, în miutul 106, Rapid a dat un gol valabil, care a fost însă anulat. După meci, arbitrul Ghenadie Sidenco a fost suspendat de către Federația Moldovenească pe doi ani și i-a fost retrasă licența UEFA. Ostap a acuzat că Sidenco ar fi luat 50.000 $ mită ca să arbitreze pentru Milsami. Sidenco l-a acuzat pe Ostap că, de fapt, el a vrut să-l mituiască! În semifinale, Rapid o bătuse pe Sheriff Tiraspol, tot în urma loviturilor de departajare. Portarul Vladimir Livsit a fost eroul meciului, apărând două penalty-uri.
Suspendat din 2013 până în 2018: ”I-am dat o palmă și m-a scăpat de fotbal”
Pe 18 august 2013, la sfârșitul unui meci Rapid Ghidighici – Dacia Chișinău, Ostap l-a lovit pe arbitrul Iurie Covtun, după ce acesta a validat un gol marcat de oaspeți din ofsaid. Comitetul de Competiții l-a suspendat pe cinci ani din activitatea fotbalistică și i-a aplicat o amendă de 50.000 de lei moldovenești (10.000 de lei), cea mai dură pedeapsă din istoria fotbalului moldovenesc. Printre altele, Ostap nu mai are voie să se afle pe bancă, la vestiare și nici în tribuna oficială în timpul meciurilor din competițiile oficiale. ”Sunt și azi persona non-grata. Acela a fost al treilea arbitru care mi-a nimerit sub mână, a primit o palmă și m-a scăpat de fotbal! Recunosc, pe unul l-am bătut pe unul de nu i se mai recunoștea fața”, recunoaște Ostap, care a jucat și el fotbal în echipă, atunci când a preluat-o, în 2005.