Iubitul Simonei apare pe Internet într-o fotografie ținând în brațe un copil mic.
La rândul ei, Simona (numărul 3 WTA), este o mare iubitoare de prichindei, doar că nu se grăbește: ”Sunt nerăbdătoare să-mi fac familie, să am copii, îi ador, dar mai am de jucat tenis.
Sunt încă mică, tânără, mai vreau să mai stau câţiva ani cu tenisul şi apoi să-mi fac familie. Îmi propun să stau în tenis până la maxim 30 de ani, adică undeva pe la 28!”.
Obiceiuri de mărțișor la aromâni, conform blogului daimadedun.wordpress.com
• În ajunul zilei de 1 martie se deschid apele. Fetele se spală pe cap să le deschidă norocul.
• Pentru că în ajunul zilei de 1 martie se deschid apele, bolnavii merg să se spele cu ape de izvoare şi cu aghiazmă pe la mănăstiri.
• De 1 martie se face un foc peste care se sare strigînd:
Fudziţ şoariţ,
Fudziţ puriţ,
Câ yini veara.
• De 1 martie femeia pregăteşte turte unse cu miere pe care le împarte în familie.
• În ajunul zilei de 1 martie se pune la gîtul copiilor un şnur din aţă albă şi roşie care se scoate după 7–9 zile. Marţul se aşează apoi sub o lespede de unde se crede că vin şi îl iau rîndunelele şi aduc copilului în schimb mărgele.
• Marţul este un şnur de lînă lung de 20–25 cm pe care sînt cusute mărgele multicolore. La un capăt are un laţ prin care se trece mîna celui care îl poartă iar la capătul celălalt are un canaf din fire de mătase colorate. El este ţinut de cel care conduce corul. (Este vorba de „şarpele,” obiectul care se foloseşte în cadrul dansului de grup şi nu are nici o legătură explicită cu marţul care se poartă de 1 martie.)
• Marţul se poartă la gît, pe braţe şi la ambele picioare.
• Marţul se pune la gît, la mînă, la picior şi la brîu, oricum pe unde ai dureri. Femeile pregătesc marţu pentru toţi cei ai casei şi pentru animalele tinere: miei, mînji, iezi. Marţul pus la picior fereşte de muşcătura de şarpe; cel pus la gît previne înegrirea feţei (bronzarea). El se face din două fire de aţă, unul alb şi unul roşu. La gît, de şnur se atîrnă aruchi (bani de argint).
• În ziua de 1 aprilie marţu se pune sub o piatră. Dacă se strîng peste noapte furnici este semn bun.
• Ca să confecţioneze marţul femeile împletesc fir roşu şi alb de lînă. Pe şnur legau un ban de argint care era cu atît mai bun cu cît era mai vechi. Se obişnuia să se folosească în acest scop monede antice. Toţi membrii familiei purtau marţu şi chiar vitele de lîngă casă, cărora marţul li se atîrna de coarne.
• Cînd persoana îşi pune marţul — după cîteva zile de purtare — pe un trandafir spunea ce-şi doreşte să-i aducă rîndunica. Rîndunica aducea de obicei cămaşă nouă.
• Cît timp se răsuceşte firul de la marţ se spune:
S-şuţâ ghineţili şi buneţili în casâ!
S-şuţî prăvdzâli în casă şi tuti bunili!
iar cînd marţul este pus pe trup se spune:
S-hibâ gurili ligati a duşmańilor, a şerchilor şi a nipârtiţlor,
Arău di ficiorili a mei s-nu da şi tri vârnâ di a casilei.
Pregătit astfel, marţul prevenea rănile de orice fel şi muşcăturile de şarpe.