”Jucătorii români refuză să discute și să colaboreze cu psihologul”. Verdictul dur al lui Giani Boldeanu, mental coach la Gb Sport Performance. Ultimul nostru exemplu, naționala U19 a ratat incredibil calificarea la Turul de Elită. De ce ne irosim de fiecare dată la potou? Am vrut să aflăm câteva dintre motivele posibile apelând la Giani Boldeanu, mental coach la Gb Sport Performance (www.gbsportperformance.com), acolo unde lucrează alături de Pr. Dr. Alberto Cei, psiholog sportiv, și de Pr. Dr. Alun Jones, psihoterapeut.
Dacă dăm la o parte valoarea, care nu se poate pune în discuție, AS Roma (3-0, după 1-4 în tur cu FC Barcelona, calificare în semifinalele Ligii Campionilor 2018), Juventus (3-1 la Madrid, după 3-0 până în prelungiri, după 0-3 la Torino, cu Real; sferturile Ligii Campionilor) și Salzburg (4-1, după 2-4 la Roma, cu Lazio) au fost protagonistele unor reveniri puțin probabile pentru sportul românesc.
”Pentru a efectua o schimbare, este necesar să schimbăm și mentalitatea antrenorilor. Antrenamentul mental e la fel de important precum cel fizic”
Recomandări
Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu
”Care are fi motivele din punctul nostru de vedere? Mentalitatea jucătorilor nu este cea necesară fotbalului de performanță, tinerii jucători nu au o mentalitate de învingători. Mentalitatea se construiește în timp și este transmisă din generație în generație. Mentalitatea poate fi schimbată, dar nu peste noapte. Pentru a efectua această schimbare este necesar să schimbăm și mentalitatea antrenorilor si a tuturor persoanelor implicate în fenomenul fotbal. Degeaba dăm vina numai pe jucători, ei sunt doar imaginea sistemului, produsul final al unei echipe de oficiali, antrenori și jucători. Pentru a schimba mentalitatea, trebuie sa acordăm o mare atenție antrenamentului mental, psihologiei sportive, care este la fel de important ca si cel fizic”, spune Boldeanu.
”În fotbalul din România, psihologia sportivă sau antrenamentul mental sunte privite ca un lucru lipsit de importanță sau ca o pierdere de timp”, spune specialistul.
Caz concret la Federația Română de Fotbal și la naționala U19, cea care a pierdut printre degete calificarea la Turul de Elită, faza finală europeană pentru categoria de vârstă respectivă.
FRF are parteneriat cu o firmă, Psy1, unde lucrează Silviu Ioniță, psiholog care s-a aflat în staff-ul selecționerului german Christoph Daum.
Colaborarea a avut și momente hilare. Gabriel Torje a povestit un episod inedit petrecut înaintea meciului cu Muntenegru (1-1, în startul preliminariilor ratate pentru CM 2018, prima acțiune din mandatul lui Daum). ”Puteți să întrebați și pe alții, ce înseamnă team bulding pentru ei. Nu te poate scoate afară din autocar, și aici mă refer la cinci jucători cu personalitate, și să ne spună: ”Hai, trageți autocarul!”. Apoi să mai scoată alți cinci și să spună la fel. Iar la final, când toți 25 trăgeam autocarul, să ne zică: ”Vedeți, doar în echipă putem reuși!”. Am jucat în Italia și Spania și n-am auzit nici o echipă să facă așa ceva”. Psihologul naționalei de fotbal a României din acea perioadă i-a răspuns lui Torje: ”Facem activități pentru crearea rapidă a coeziunii de grup”.
”Jucătorii români refuză să discute cu psihologul”. Lui Mățan i se recomandaseră suplimente pentru întărirea scoarței cerebrale!
Recomandări
PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF
E corect că FRF le-a recomandat tuturor selecționerilor să colaboreze cu un psiholog, dar foarte puțini tehnicieni au apelat la un specialist. Caz concret e chiar Adrian Boingiu, de la U19.
Motivul ratării calificării la Euro 2018 Under 19. ”Boingiu a refuzat să colaboreze cu psihologul” / GALERIE FOTO&VIDEO. ”Boingiu a refuzat să lucreze cu psihologul pus la dispoziție de cabinetul cu care colaborează Federația. Paul Străjan, așa îl cheamă pe psiholog, a fost de două-trei ori în cantonament, i-a prezentat lui Boingiu o listă cu problemele ce trebuie remediate. I-a recomandat, printre altele, să-l supună pe Alexandru Mățan unui tratament cu suplimente pentru întărirea scoarței cerebrale – îmbunătățirea memoriei și a funcției cognitive. Da, e acel Mățan, care înjura în direcția antrenorului când era schimbat în meciul cu Ucraina! Imediat, Boingiu i-a spus că nu mai are nevoie de el. Nici Sorin Colceag nu a vrut psiholog cât a fost la lotul Under 17, dar l-a readus Aurel Țicleanu”, au povestit surse federale pentru ”Libertatea”.
Metode: vizualizare mentală, hipnoză, autohipnoză, meditația, psihoterapie
Revine Giani Boldeanu: ”Când mă refer la antrenamentul mental sau psihologic, mă refer la totalitatea metodelor utilizate în pregătirea sportivilor. Aceste metode pot fi vizualizare mentală, hipnoză, autohipnoză, meditația, psihoterapie, consiliere, relaxarea musculară și mentală și multe altele”.
”În ultimii ani, am avut ocazia să discut cu foarte mulți fotbaliști, antrenori și oameni implicați în fotbalul din România despre acest subiect si am rămas surprins cât de puțin știu despre asta. Mulți nu au auzit de psiholog în cadrul cluburilor sau au auzit doar că se folosește pe la echipele mari din Europa care au reușit reveniri spectaculoase în Liga Campionilor”
Recomandări
Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?
”În România, sunt luați la mișto”
”Jucătorii se tem să apeleze la ajutorul psihologului sau la mental coaching pentru că nu vor să își creeze probleme. Le este frică să nu fie excluși din echipă. Sunt cazuri în care jucători care apeleză la mental coaching sunt luați la mișto de colegi și chiar de antrenori. Îmi amintesc că un jucător mi-a spus că, în timpul unei sesiuni, unul din colegii de echipă, jucător cu experiență, s-a ridicat și a zis că el nu are nevoie de așa ceva! El nu are probleme mentale și totul e pierdere de timp, așa că a părăsit încăperea. Atitudinea jucătorilor cu experiență referitor la antrenamentul mental ar trebui să fie pozitivă, ei ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii jucători”, completează Giani Boldeanu.
”Moruțan, jucătorul care și-a scos tricoul și și-a lăsat echipa în 10 jucători în meciul decisiv cu Ucraina, de la U19, n-a avut idee despre ce înseamnă spirit de echipă, unitate și simțul responsabilității. El a făcut un gest care a contribuit la ratarea calificarii și a distrus munca de doi ani a întregii echipe. Ați văzut ce s-a întâmplat în ultimele minute de joc și după fluerul de final, jale și deznădejde. Toata echipă era întinsă pe gazon și plângea. Drumul de la agonie la extaz în fotbal e scurt și vedem asta des. Dacă jucătorii erau pregătiți, aceste lucruri puteau fi evitate”, explică specialistul Giani Boldeanu, Life Coach, mental coach, antrenor de fitness, dar și impresar.
”Fiecare jucător are responsabilitatea de a contribui activ la coeziunea echipei. Această atitudine trebuie să fie promovată și antrenată în fiecare zi, este structura care susține echipa și se bazează pe relațiile dintre jucători, antrenor, personalul tehnic. Este esențial ca toți cei din echipă să aibă un rol bine definit și obiective specifice. Fiecare jucător trebuie să-și accepte poziția și să fie motivat și dedicat echipei . În fiecare joc sunt momente pozitive și negative; echipa ca întreg trebuie să găsească partea pozitivă în momentele dificile. Emoțiile sunt greu de gestionat în mod eficient și acesta este motivul pentru care de multe ori limitează performanțele”, spune Pr. Dr. Alberto Cei, psiholog sportiv, specialist care a lucrat în aceste zile cu echipa olimpică de tir a Italiei și care, recent, a fost invitat să devină membru al academiei Române de cercetători (The Romanian academy of scientists).
”Anul trecut, eu am discutat cu un club din România referitor la o colaborare. De obicei, înainte de a hotarâ să începem o evaluare a jucătorilor, întrebam oficialii despre lucruri generale, să vedem cât de interesați sunt jucătorii pentru antrenamentul mental. Câteva cluburi din România au încercat să introducă antrenamentul mental. Însă rezultatele au fost negative, jucătorii refuzând să discute cu psihologul. În alte cazuri, jucătorii au participat la sesiuni, dar numai pentru că au fost obligați de oficialii clubului. Jucătorii români nu sunt interesați în a lucra cu psihologul, iar ideea general valabilă este greșită, anume că, numai dacă ai probleme psihice, trebuie să mergi la psiholog”, încheie Boldeanu.
Toate echipele din Italia au psiholog. Face parte din staff! Unele au și mental coach și performance coach. Mulți jucători au specialiști personali
”Echipele din Italia au psiholog fără excepție. Specialistul face parte din staff-ul tehnic, unele au și mental coach sau performance coach. Unii jucătorii au mental coach personal, life coach personal etc. Puțini dintre jucători recunosc că au psiholog sau mental coach personal, nu vor să pară slabi, dar asta face diferența pe teren. Totul începe de la nivelul de juniori, unde fotbaliștii primesc educația necesară. Li se explică simplu ce este psihologia sportivă, ce metode de antrenament sunt și multe alte lucruri necesare fotbalului de performanță: alimentație, hidratare, conduită sportivă, respectul față de colegi, antrenori, public, comportament în public. Acești pași fac mai ușoară acomodarea cu metodele de antrenament mental folosite pentru dezvoltarea performanței când aceștia devin profesioniști. E dificil să încerci să antrenezi un fotbalist de 18-19 ani care nu știe nimic despre antrenamentul mental și care crede că numai dacă ai probleme mentale ai nevoie de un psiholog. Antrenamentul mental este parte din antrenamentul zilnic, nu se face numai când echipa trece prin perioade dificile, ci și atunci când echipa câștigă, pentru a menține performanța. Metodele folosite în antrenamentul mental nu sunt ușor de înțeles, trebuie să acorzi atenție maximă și să arăți că ești sincer cu tine însuți ca să îți descoperi punctele slabe și pentru a-ți îmbunătăți performanța sportivă. Performanțele reușite de Juventus sau Roma în ultimele meciuri din Champions League, unde au reușit să facă jocuri extraordinare, sunt datorate și antrenamentului mental. Acesta dă rezultate, dar nu peste noapte. Diferența de experiență și valoare dintre jucătorii de pe teren la acest nivel este foarte mică sau inexistentă, totul se bazează pe puterea mentală a sportivilor și tacticii antrenorului. Cine primeză la aceste capitole, câștigă”, afirmă Pr. Dr Alberto Cei.
Academia Voluntari are psiholog, pe Andreas Hniatiuc
Dintre cluburile din Liga I, FC Voluntari, câștigătoarea Cupei și Supercupei anul trecut, lucrează cu un psiholog. De fapt, Academia FC Voluntari colaborează cu Andreas Hniatiuc. Andi e președintele Asociației pentru Psihologia Sportului, psihoterapeut – Membru al Asociației Române de Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană și membru al Colegiului Psihologilor din România. Hniatiuc a colaborat cu cluburi de fotbal (Sportul, FC Național, Academia ”Gheorghe Hagi”, Viitorul Constanța, Dinamo), a fost lector al Scolii Federale de Antrenori și colaborator la revista “Antrenorul”. A colaborat cu echipe de handbal (CSM București – masculin și feminin, CSM Ploiești – feminin), cu CSM București, secția de volei și cu FR de Natație. A oferit asistență psihologică individuală pentru sportivii de performanță (fotbal, handbal, tenis, baschet,volei, rugby, gimnastică, patinaj, scrimă, box), a făcut evaluări psihologice individuale pentru sportivii de performanță, evaluări psihologice de grup în cadrul organizațiilor sportive, dezvoltare și implementare de programe de intervenție în cadrul organizatiilor sportive și traninguri și sesiuni motivaționale pentru sportivii de performanță. Alte nume cunoscute în branșă sunt Ioan Popoviciu și Irina Anda Babău.
”Comportamentul lui Buffon de la sfârșitul meciului cu Real, când a împins arbitrul, este inacceptabil și imprevizibil pentru un jucător de nivelul lui, mai ales că e și căpitan al echipei. Buffon era un jucător cu un comportament exemplar, are doar 4 cartonase roșii în întreaga carieră. Știa foarte bine că împingerea arbitrului va duce la eliminarea lui directă, fără discuție. Dar încarcătura emoțională și-a spus cuvântul. Pentru Gigi, acest meci reprezenta ultima șansă de a avea în palmares trofeul Champions League, ținând cont că se va retrage anul viitor. Este, de asemenea, adevărat că în alte meciuri la genul acela de fault (juventinul Benatia asupra madrilenului lui Lucas Vazquez) nu se acordă lovitură de pedeapsă. A contat și importanța jocului, ultimele 30 de secunde, două echipe de valoare, stres mare, într-un fel ar putea justifica și reacția lui Buffon, dar și decizia arbitrului englez Michael Oliver” – Pr. Dr. Alberto Cei
Urmărește cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe Google News