La mana fotbalului

Salvarea a intarziat, doctorii nu l-au bagat in seama. Februarie rosu. Ziua de gratie 25, anul 1988. “Eram in clasa saptea cand s-a petrecut nenorocirea. In gara, la Curtici. M-au lovit scarile unui personal. Atunci, Salvarile circulau mai greu si am ajuns destul de tarziu la spital. N-am intrat direct la sala de urgenta. Un baiat se aruncase in cap de la etajul zece, era considerat caz mai grav, si am stat la coada. Cand a venit randul meu, era deja prea tarziu. Bratul drept se cangrenase”. Incepuse ca portar. Visele s-au curmat brusc si tragic. Dar nu si pentru Roli: “Joc fotbal de cand ma stiu, iar placerea nu dispare. Ce daca n-am o mana! Si fara un picior si tot as fi continuat cu fotbalul!”. De ce atacant? “Pentru ca esenta fotbalului e golul”. Fascinat de pian, a urmat Scoala de Muzica si Arte. A facut Liceul de Hidrologie, a absolvit Facultatea de Drept, desi i-ar fi placut si Educatia Fizica sau Geografia: “ANEFS nu se mai punea problema, iar in anul I de Drept am vrut sa fug la Cluj, pentru iubirea de munti si si ape.” 36, 31, 26... de goluri. E membru fondator, jucator, nutritionist, antrenor secund la echipa din comuna natala Sofronea. Se masoara cu oricine la tenis de masa, tenis de camp sau la sah. E jurist la firma Aqua Vest, care se ocupa cu exploatarea sistemelor de apa si instalatii si constructii, postura din care l-a sensibilizat pe patron sa investeasca la micuta grupare din Divizia D Arad. E membru in Comisia Juridica a Asociatiei Judetene de Fotbal. De meserie jurist, de placere fotbalist, cum ii place sa spuna. 34, 31, 26, 12... Nu sunt numerele aducatoare de miliarde la Loto. Dreptaci, cu o tehnica de invidiat si o viziune a jocului exceptionala, cu un joc de cap aproape perfect, Roli inscrie an de an zeci de goluri in campionat. Peste 300 de reusite in ultimele sezoane. In acest tur a perforat poarta adversarilor de doar 12 ori si e “abia” al doilea in clasamentul golgeterilor. A fost curtat de multe formatii din esaloane superioare, inclusiv de UTA, anul trecut. Echipa de futsal din Arad alearga dupa semnatura lui. Dar n-ar da Sofronea natala pe nimic in lume: “Suntem un grup omogen, fotbalul e religia noastra. Toti titularii nostri au avut oferte tentante, dar au ramas aici. Deocamdata, locul echipei este in Divizia D. Nu vrem sa facem ca altii, care au promovat cu un maidan si doua mingi in “C”“. Aqua Vest joaca fara prime: “Prima e garantia unui loc de munca asigurat de patron. Apoi, dupa meciuri ne intalnim la o masa si la o lada de bere. Asta e bucuria tuturor”. La nunta, cu piciorul in ghips. Isi aduce aminte ca pana si nunta a fost cu bucluc: “Intr-un joc, scapasem singur pe contraatac si un adversar venit din spate si m-a luat cu fulgi cu tot. Mi-a facut glezna franjuri. Patru medici din cinci mi-au zis ca trebuie sa ma operez. Doar unul a avut dreptate. Mi-a pus ghips si m-am refacut. Ghipsul l-am purtat pana in ziua de insuratoare”. Din 1997 e casatorit cu Magdalena Lucica, cu care are un copil de 3 ani, Richard Roland: “E mort dupa minge. Are trei ani si nu s-ar desparti o clipa de balon”. Tine legatura cu un medic austriac din Innsbruck, Hermann Agostini: “Prin intermediul lui mi-am procurat o proteza. Anual ajung acolo, pentru diferite consultatii”. “Sa nu scrieti de mine, fara sa pomeniti si de ceilalti baieti. Fara ei, n-as fi nimic”, a spus Roli, admirator declarat al lui Batistuta, Totti sau van Nistelrooij, fan surpriza al lui Gica Popescu, “fotbalist complet, cu personalitate” si suporter al celor de la UTA si de la Steaua. De multe ori, fotbalul nostru naste monstri. Alta data isi descopera genii, uneori isi desemneaza idoli. Cateodata, departe de ochii nostri, din colbul de la Sofronea se ridica oameni adevarati. In primul rand oameni, apoi fotbalisti. Cateodata. De fapt, aproape niciodata.