A ieşit la pensie cu gradul de maior
Întrebat câţi bani a câştigat pentru cele două medalii, Rotman răspunde cu amărăciune: “Înainte de a pleca în Australia, conducerea comunistă de atunci ne-a promis câte 25.000 de lei pentru fiecare medalie de aur. Poveşti. În realitate am primit 6.000 de lei pentru «un aur» la care s-au adăugat 3.000, pentru titlul de maestru emerit al sportului. Din banii ăştia mi-am luat o motocicletă Iawa. Era la modă atunci”.
În 1972, avea să treacă una dintre cele mai mari cumpene ale vieţii. “Trecusem în profesional, eram ofiţer judiciarist în miliţie. Într-o zi, a fost anunţat un scandal pe strada Smârdan. Doi miliţieni fuseseră bătuţi. Când am ajuns acolo cu un coleg, le-am cerut scandalagiilor să se legitimeze, iar ei au ripostat violent. Au început să dea în noi cu ce aveau la îndemână. Am fost lovit o dată cu toporul în cap şi de cinci ori în spate. Am avut noroc că nu au dat cu tăişul. Altfel eram mort. Am ieşit la pensie doar cu gradul de maior, fiind mai mereu prigonit de comunişti din cauza originii mele evreieşti”, a mai precizat Rotm
Are trei medalii la JO
Născut în 1934, la Bucureşti, Leon Rotman a obţinut aurul olimpic în 1956, la Melbourne (Australia), în probele de canoe 1.000 de metri, respectiv canoe 10.000 de metri. Dupå patru ani, la JO de la Roma, Rotman a cucerit medalia de bronz în proba de canoe 1.000 de met
Uitat de cei de la Federaţie
Niciodată de când a renunţat la sportul de mare performanţă, Leon Rotman nu a fost solicitat să lucreze în domeniul căruia i-a dat strălucire. “Parcă am fost o ciumă pentru Federaţia de Caiac-Canoe. Nu m-au chemat niciodată să-mi ceară părerea. Probabil că pentru ei nici nu mai exist. Şi pe Ivan Patzaichin l-au mazilit. Se dovedeşte că un om e băgat în seamă doar când lumea se poate folosi de el. După aia nu mai contează”, a mai precizat Rotman.