Liga Campionilor este destinată bogaţilor. Doar Steaua Bucureşti şi Steaua Roşie Belgrad au fost „reginele estului”!

Belodedici a câştigat CCE cu ambele echipe

În 1991, la două sezoane după ce Steaua pierdea o altă finală a Cupei Campionilor Europeni, în faţa lui AC Milan, la Barcelona, marea echipă a Stelei Roşii Belgrad de la începutul anilor ‘90 ajungea în ultimul act, la Bari, în Italia. Olympique Marseille, gigantul multinaţional creat de Bernard Tapie, în care activau brazilianul Mozer, englezul Waddle, sârbul ”Pixie” Stojkovici, ganezul Abedi Pele sau francezii Papin şi Di Meco era adversarul plavilor. Sârbii au rezistat eroic atacurilor furibunde ale francezilor şi au reuşit să învingă la penalty-uri, transformând toate loviturile  de departajare prin Prosinecki, Binici, Belodedici, Mihajlovici şi Pancev, în timp ce pentru francezi au marcat Casoni, Papin şi Mozer, dar a ratat Manuel Amoros.

Traseul Stelei în 1986:
Vejle (1-1, 4-1)
Honved (0-1, 4-1)
Kuusysi (0-0, 1-0)
Anderlecht (0-1, 3-0)
Barcelona (2-0, dupå penalty)

Echipa: Duckadam – Iovan (cp), Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu – Bălan (Iordănescu), Boloni, Majearu, Balint – Piţurcă (Radu II), Lăcătuş.
Antrenor: Emerich Ienei

Traseu Stelei Roşii Belgrad în 1991:
Grasshopper (1-1,4-1)
Rangers (3-0, 1-1)
Dynamo Dresda (3-0, 3-0)
Bayern Munchen (2-1, 2-2)
Marseille (5-3, dupå penalty)

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Mulți români cred că președintele se ocupă de Economie și Sănătate

Echipa: Stojanovici (cp) – Sabanadzovici, Jugovici, Belodedici, Najdoski – Marovici, Savicevici (Stoaici), Prosinecki, Mihajlovici – Binici, Pancev.
Antrenor: Ljupko Petrovici

Steaua Bucureşti
Data înfiinţării: 7 iunie 1947
Stadion: Ghencea (capacitate 27.557 locuri)
Palmares intern: 23 de titluri, 20 de Cupe ale României, 5 Supercupe ale României
Palmares internaţional: Cupa Campionilor Europeni (1985-86), Supercupa Europei (1986-87), Finalistă a CCE (1988-89), semifinalistă a CCE (1986-87), semifinalistă a Cupa UEFA (2005-2006), finalistă a Cupei Intercontinentale (1985-86)
Culori: Roşu şi albastru

Steaua Roşie Belgrad
Data înfiinţării: 4 martie 1945
Stadion: Marakana (capacitate 55.000 de locuri)
Palmares intern: 25 titluri (Iugoslavia şi Serbia), 23 Cupe (Iugoslavia şi Serbia)
Palmares internaţional: Liga Campionilor (1991), Mitropa Cup (1958, 1968), Cupa Intercontinentală (1991), semifinalistă a Cupa Campionilor Europeni (1956-57, 1970-71), semifinalistă a Cupei Cupelor (1974-75), semifinalistă a Cupei UEFA (1978-79)
Culori: Roşu şi alb

STADIOANELE
Inaugurată pe 1 septembrie 1963, arena sârbilor are în acest moment o capacitate de 55.000 de locuri şi găzduieşte meciuri ale naţionalei Serbiei. Pe 30 mai 1973, Cvena Zvezda Stadium, cunoscut ca “Marakana belgrădeană”, a găzduit finala Cupei Campionilor Europeni dintre Ajax şi Juventus, la care au fost prezenţi 91.564 de spectatori, dar şi finala Campionatului European de fotbal, găzduit de Iugoslavia şi cîştigat de Cehoslovacia în faţa RFG. Stadionul ”Steaua” a fost inaugurat pe data de 16 aprilie 1974, cu ocazia unui ”amical” contra sârbilor de la OFK Belgrad. Naţionala a învins Turcia cu scorul de 4-0, la primul meci disputat în Ghencea, contând pentru Cupa Balcanică, iar pe 16 aprilie 1986, arena a fost gazda unui memorabil meci contra belgienilor de la Anderlecht, pe care ”roş-albaştrii” i-au învins cu scorul de 3-0, consimţind calificarea în finala Cupei Campionilor Europeni. În acest moment, Steaua are datorii cu chiria către Ministerul Apărării, iar patronul Gigi Becali ameninţă cu mutarea echipei la Buzău sau pe un nou stadion în Voluntari.

Recomandări

Minodora Ilie, fostul ginere al lui Mugur Isărescu și generali din armată și servicii, implicați în procesul dintre statul român și foștii angajați Petrom. Miza: 3 miliarde de euro

JUCĂTORI EMBLEMATICI
Unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti ai iugoslavilor din echipa învingătoare în 1991 este Dejan Savicevici. După câteva sezoane petrecute la Buducnost, muntenegreanul ajunge în 1988, la numai 22 de ani, în curtea Stelei Roşii, cu care a câştigat, până în 1992, când a plecat la AC Milan, trei titluri de campion şi o Cupă a Iugoslaviei, Cupa Campionilor Europeni şi Cupa Intercontinentală. Cu lombarzii a reeditat succesul în cea mai valoroasă competiţie intercluburi în 1994, plus Supercupa Europei, şi şi-a adăugat în palmares trei titluri de campion al Italiei şi trei Supercupe. A jucat la CM din 1990, a ocupat locul trei în clasamentul Balonul de Aur în 1991 şi este în acest moment preşedintele Federaţiei de Fotbal din Muntenegru.

Marius Lăcătuş este simbolul Stelei pentru care a marcat 98 de goluri în 357 de meciuri, ţi cu care a câştigat 10 titluri de campion, 7 Cupe ale României, 3 Supercupe, Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei. El a evoluat în 72 de meciuri în cupele europene şi a înscris 16 goluri. A reuşit  în tricoul naţionalei 13 goluri (al 700 al tricolorilor) în 84 de meciuri şi a participat la două turnee finale de Campionat Mondial (1990, 1998). În 2008, cel supranumit ”Fiara” a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul ”Meritul Sportiv” clasa a II-a. A antrenat de trei ori Steaua (2007-2008 şi 2009), dar a demisionat de fiecare, după conflicte cu Gigi Becali.

Recomandări

Emanuela Ignățoiu-Sora, feministă: „Asistăm de multă vreme la adevărate mișcări de restrângere a drepturilor femeilor și realegerea lui Trump nu va duce la o calmare a acestora”

SUPORTERI
Steaua are cei mai mulţi suporteri din România. Galeria sa, ”Armata Ultra”, a fost a doua mişcare ultra din ţară, după cea a suporterilor timişoreni, dar în 2001, din cauza unor probleme interne, s-a fărâmiţat în numeroase facţini aşezate la Peluza Nord sau la Peluza Sud. În 2006, a luat fiinţă Asociaţia Independentă a Suporterilor Stelişti (AISS), iar în ultima perioadă aceştia protestează la adresa patronului Gigi Becali. Au existat și probleme legate de rasism, xenofobie şi violenţă, culminând cu suspendarea primită de club pentru banner-ul afişat la partida cu Ujpest.
Steaua Roşie este cunoscută în întreaga Europă pentru fanatismul ultraşilor şi pentru agresivitatea lor, grupaţi în aşa-numita ”Delije” de la Peluza Nord a stadionului belgrădean. În anii `70 şi `80 în acea peluza şi-au găsit loc mulţi dizidenţi ai regimului comunist, iar în timpul råzboiului din Bosnia, de la începutul anilor `90, mulţi suporteri au luptat, majoritate în trupele paramilitare ale lui Arkan. Fanii belgrădeni sunt înfrăţiţi cu grecii de la Olympiacos şi ruşii de la Spartak Moscova, sub denumirea de ”Fraţii Ortodoxi”.

LIANTUL – MIODRAG BELODEDICI
Numitorul comun al celor două cluburi este Belodedici, singurul fotbalist care a făcut parte din cele două echipe est-europene încoronate ca regine ale Europei. Născut la Socol, în Banat, în imediata apropiere a graniţei cu Iugoslavia, ”Căprioara” a făcut parte din echipa Stelei între 1982 și 1988, an în care a rămas la Belgrad în timpul unei vacanțe petrecute acolo împreună cu mama sa. În palmares său, pe lângă trofeele cucerite cu ”militarii” (o Cupă a Campionilor Europeni, o Supercupå a Europei, 4 titluri de campion al României şi 3 Cupe ale României), figurează și cele adjudecate în perioada în care a evoluat pentru echipa sârbă: o Cupă a Campionilor Europeni, Cupa Intercontinentală (1991), 3 titluri de campion (1989-90, 1990-91, 1991-92) și o Cupă (1989-90) a Iugoslaviei. ”Belo” a mai evoluat pentru Valencia (1992-94), Valladolid (1994-95), Villarreal (1995-96), Atlante (1996-98) şi din nou Steaua (1998-2001), iar pentru naționala României, al cărui tricou l-a îmbrăcat între 1984 şi 2000, a bifat 55 de meciuri și 5 goluri.

Steliştii au atins plafonul fotbalistic în Ghencea
Spre deosebire de jucătorii Stelei Roşii, generaţia ”Steaua 1986” nu a confirmat şi peste hotare. Piţurcă a jucat doar un an la Lens, Iovan un sezon la Brighton, Boloni a evoluat la echipe de mâna a doua din Belgia şi Franţa (Racing Bruxelles şi US Creteil), iar Majearu a fost transferat la grecii de la Panachaiki. Doar Belodedici a avut succes la Steaua Roşie, Balint la Burgos, iar Lăcătuş s-a descurcat onorabil la Fiorentina şi la Oviedo. Bumbescu, Bărbulescu şi Duckadam nu s-au transferat în străinătate. În schimb, sârbii au făcut legea la echipele şi în campionatele unde au evoluat. Savicevici (AC Milan), Mihajlovici (Lazio, Inter Milano), Jugovici (Juventus, Lazio, Atletico Madrid), Prosinecki (Real Madrid, Barcelona) sau Sabandzovici (AEK Atena, Olympiakos) sunt exemple concludente.

Decăderea de la început de mileniu
Steaua a cucerit două titluri în ultimii ani (2004-2005 şi 2005-2006) şi o Supercupă a României (2005-2006), dar marea performanţă a fost semifinala Cupei UEFA din sezonul 2005-2006 şi accederea de trei ori consecutiv în grupele Ligii Campionilor. În acest moment, se încearcă o schimbare accelerată de generaţii, dar rezultatele întârzie să apară. Steaua Roşie a reuşit eventul în 2004, 2006 şi 2007, dar în ultimele ediţii de campionat s-au văzut surclasaţi de rivalii de la Partizan, câştigând doar o Cupă (2010). Alb-roşii se confruntată cu o acută criză financiară, deşi sârbii au vândut mult şi scump jucători precum Nikola Zigici (6.5 milioane euro, Santander), Vidici (5.6 milioane, Spartak Moscova), Dejan Stankovici (15 milioane, Lazio), Nenad Milijas (3 milioane, Wolverhampton), Alexandar Lukovici (3 milioane, Udinese) sau Bosko Jankovici (3 milioane, Mallorca).

Urmărește-ne pe Google News