Libertatea: Domnule Boloni, început excelent de sezon. Care e secretul? Vă face patronul echipa?
Loți Boloni: Poftim? Paul Gheysens, patronul meu, habar nu are de fotbal! Dar a avut atâta minte încât să aducă unul dintre cei mai buni directori sportivi din Europa, pe Luciano DOnofrio, un om trecut prin toate, uns cu toate alifiile. L-am văzut pe boss decât o dată, cu soția lui. Femeia venise să schimbe arhitectura lojei lor, să schimbe culoarea, din verde în roșu! N-a fost la nici un antrenament, n-a intrat în vestiar niciodată, n-a făcut nimic din ce vi se pare vouă ”normal”.
Suntem în orașul diamantelor, Anvers e cel mai vechi club din Belgia, fiind fondat în 1880, însă stadionul e vechi, ridicat din 1923, iar când ați venit la echipă, în 2017, nici terenuri de pregătire nu erau prea multe..
Da, și patronul a înțeles situația. Acum avem suprafețe de antrenament cu iarbă și sintetice, am dat drumul și activității Academiei, iar stadionul se cosmetizează.
„Tu, ca și conducător, trebuie că ești prost dacă se întâmplă așa ceva la clubul tău”
Ce jucători ați remarcat în acest start de sezon?
Cei mai buni de la mine au fost portarul turc Sinan Bolat, l-am adus de la Standard, unde a cucerit titlul în Belgia în 2009, tot cu mine pe bancă. E în mare formă. Am și vorbit despre el cu Mircea Lucescu, l-a convocat la naționala Turciei. De asemenea, îl am pe William Owusu, un atacant ghanez de clasă. Anul trecut, am mers pe talente și pe tehnica individuală și n-a fost, totuși, ce am vrut. Acum am pus accentul pe grup, pe omogenitate, pe organizare și pe unitate. Vom vedea ce va fi până la final.
Hai să trecem la ce ne doare. Ce ați simțit când ați citit rezultatul dublei CFR Cluj – Dudelange, din Europa League?
M-am bucurat fiindcă prostia a fost pedepsită! Explicați-mi și mie cum, după ce iei campionatul, pierzi antrenorul, schimbi lotul și pui un tehnician care n-a câștigat nimic în cariera lui?! Apoi îl schimbi și pe Iordănescu, aduci un portughez și pierzi cu Dudelange! Tu, ca și conducător, trebuie că ești prost dacă se întâmplă așa ceva la clubul tău! Acum aud că se modifică iar banca tehnică… Să nu fiu înțeles greșit, Clujul îmi place foarte mult… Pe de altă parte, eu îi știu pe luxemburghezi, am și jucat cu ei în amicale. La nivelul lor, categoria a treia sau a patra, sunt chiar bine organizați! Nu mai sunt poștașii ori zidarii de cândva. A, că mai lucrează câte unul pe la Primărie, în direcția sportivă, e altceva. Cea mai ușoară meserie din lumea e cea de fotbalist profesionist! Ai timp berechet. Și eu, când jucam, aveam liber și am făcut tâmplărie!
„FCSB? Pâi când acolo e unul ieșit din pușcărie? Am rămas câmp cu flori!”
FCSB? Celelalte echipe din Liga 1?
Păi când conduce Stoica, unul care abia ieșit din pușcărie, când altul nu a trecut Dunărea în viața lui, decât când i s-a înfipt undița pe malul bulgăresc, dacă ești la nivel ăsta, nu trebuie să ai exigențe! Nici cu Dică, nici cu ceilalți. El e antrenor tânăr, trebuie să fie lăsat să crească. La nivelul conducerii, fotbalul românesc e sărac, rușinos. Oamenii bogați de la noi au făcut mult rău fotbalului. Noi am rămas câmp cu flori. Când statul român pompa bani pe vremea lui Ceaușescu, eram mai sus, nu?
„Valentin Ceaușescu, cel mai bun manager pe care l-am cunoscut. Tâmpenia e că e greșit perceput”
Cum adică?
Și acum trei zile am vorbit cu Valentin Ceaușescu, cel bun manager din România pe care l-am cunoscut. Eu nu eram cu dictatorul Ceaușescu, familia mea nu putea fi comunistă, nu era în gena noastră să fim de acea parte (n.r. un unchi de-ai săi a fost împușcat de comuniști). Dar cu Valentin, cu care am fost și sunt foarte bun prieten, îmi permit să vorbesc și lucruri intime. El e foarte inteligent, deschis, a făcut lucruri bune pentru fotbal. Îl cheamă cum îl cheamă, tâmpenia e că e greșit perceput de mulți români, mediocritatea intelectuală!
„MM Stoica m-a sunat să vin la Steaua, dar a vrut, ca de obicei, un răspuns rapid”
Ați avut vreo ofertă de a vă întoarce acasă în ultimii ani?
Niciodată! De la Federație, legat de echipa națională, niciodată. De foarte mult timp, acum 10 ani cred, m-a sunat MM Stoica. Steaua avea nevoie de un răspuns foarte rapid de la mine, ca de obicei. Și nu au avansat discuțiile.
Deci nici gând să vă întoarceți acasă!
Cum nu, vin acasă de trei ori pe an! Mereu mi se pare că stau prea puțin. Și la Târgu Mureș, și la Budapesta. Săraca mama mereu mă așteaptă de pe drumuri. Tocmai a făcut 94 de ani.
„Maghiar și români nu iau! Nu am încredere”
De ce nu ați trasferat mai mulți români la echipele pe care le-ați antrenat?
În cariera mea, am lucrat doar cu Marius Niculae, în care eu credeam mult. L-am adus la echipa națională, dacă nu se accidenta la Sporting, mai urca în carieră. A mai fost Costin Lazăr, a venit gratis la PAOK într-un moment în care nu aveam nici apă plată la antrenamente. A jucat destul de bine. Nu am încredere în capacitatea mentală, nu cred în angajamentul jucătorului român, sunt probleme. Deși, eu spun că e mai ușor să antrenezi un român, sunt mai docili decât francezii, spre exemplu. Iar ai noștri nu sunt prea bine văzuți. La Anderlecht, Stanciu și Chipciu n-au avut competitivitate în duelurile ”unu la unu”, n-au fost pregătiți tehnic, fizic, mental… Poate că Alexandru Chipciu a fost mai incisiv. Sunt jucători buni, dar nu peste ce e în Belgia.
În concluzie?
Român și maghiar nu iau! Nu vreau să mi se reproșeze… Și acum, la Anvers, am avut în pregătiri un copil de 18 ani. Dar a renunțat, avea nevoie de doi ani doar pentru adaptare! Au fost niște tatonări și cu Dorin Rotariu, dar atât!
Deci de la FRF nu ați vorbit niciodată cu nimeni?
Nu am fost chemat niciodată. Eu m-am rupt fizic de România, dar sunt acasă în România, chiar dacă mulți mă înjură. Tot la Tîrgu Mureș sunt acasă, chiar dacă ajung o perioadă scurtă.
Revenind, nici o legătură cu Federația?
Nu pot să spun că nu m-au căutat niciodată. Dan Apolzan, șeful Comisiei de Antrenori, m-a sunat de câteva ori. Dar ce să fac eu acolo…? De ce să vin? După părerea mea, e o idee greșită ca la școala de antrenori să-l chemi pe Sacchi sau pe nu știu care să vorbească. Vine și-ți spune despre Milan și Italia, dar asta nu are legătură cu creșterea antrenorilor români. Poate pentru divertisment e bine. Tu trebuie să ai echipa ta tehnică, profesorii tăi care îndrumă antrenorii tăi, nu rezolvi nimic aducându-l pe Sacchi să țină prelegeri, asta nu face să avem antrenori mai buni! Poate că o zi de curs devine mai interesantă, dar ce trebuie știut, învățat, studiat, experimentat, analizat se face cu oamenii tăi! Ca fotbalul nostru să meargă, trebuie să clădești baza, adică școala de antrenori, și asta au făcut francezii acum vreo 35 de ani și au luat două titluri mondiale. Nu spun să copiezi modelul francez, spaniol, italian sau olandez, dar se pot importa anumite lucruri.
„Examenul de antrenor, o rușine!”
Azi ce se întâmplă la școala de antrenori?
Vine x la Standard Liege, se duce la antrenament, te roagă să-i semnezi foaia că a fost acolo, vorba aia, am jucat cu el, am fost jucători, face o fotografie să dovedească că e acolo, se întoarce acasă, povestește ce frumos a fost și ia licența. Apolzan ar trebui să știe ce se întâmplă, e unul dintre cei care lucrează. Restul? După ureche, habar n-au! Când am fost selecționer, s-a discutat despre antrenori, s-a vorbit despre buget, cine plătește specializarea lor. La noi, cine se înscrie la școală, devine automat antrenor! Nimeni nu e refuzat. Am vorbit, când eram la națională, cu Gino Iorgulescu, să plătească cluburile specializarea tehnicienilor români. Antrenorii nu au bani, clubul are. Zice Gino: ”Păi eu, când am fost cu echipa la Coverciano, antrenorul meu juca rummy cu băieții și nu a ieșit afară, să vadă cum se lucrează la școala aia mare. La ce să-l plătesc eu p-asta?!”. Apoi eu am zis, eu am auzit: ”De ce l-ai adus, dă-l afară și ia unul pe care-l interesează!”.
„Trebuie dat cuvântului muncă ceea ce de fapt înseamnă. Lăbăria e total diferită, dragii mei”
Ce ar trebui să facem ca fotbalul românesc să-și revină?
Aici nu sunt bani negri și înțelegeți ce zic! Ar trebui multe schimbate, începând de la o nouă o dinamică la școala de antrenori. Ceea ce am văzut eu când am fost selecționer, examenul de antrenor, adică, era o rușine. Mai ales pentru cei care examinau, n-aveau nimic în comun cu educarea antrenorilor! Ce e de făcut? Poate jignesc oamenii, nu vreau să intru în lucruri concrete, nici nu prea le cunosc, însă trebuie dat cuvântului muncă ceea ce, de fapt, înseamnă. Cred că mulți interpretează greșit acest cuvânt. Eu nu spun să nu-l aduci pe Daum la națională, avem dreptul să facem asta, însă e important e ce staff ai tu federație, cum se lucrează, cum formează antrenorii, selecția elitei de la juniori și tineret, metode etc. Care sunt analizele după Mondial, calificat sau necalificat? Care sunt forța și lipsurile jucătorului român, cum e jocul lui de cap, de picior stâng, drept etc. Trebuie să înțelegem ce înseamnă a munci. Lăbăria, scuzați-mi cuvântul, și munca sunt total diferite. Toate treburile trebuie să le pui la punct, să muncești și să ai logică. Dacă nu, e doar cârpeală, explodează totul la un moment dat, se dezumflă situația. Când am ajuns selecționer, în 2000, a doua zi am vrut rapoartele după Campionatul European, să văd de unde iau echipa. Mi s-a răspuns cu ”nu știu” și ”habar n-am!”.
Dumneavostră ce faceți cu arbitrii? Presa scrie că tocmai ați fost suspendat după eliminarea de la meciul cu Anderlecht.
Nu citesc ziarele, nu știu ce zice televizorul, ce spune presa. Așa sunt cel mai liniștit. Ispășesc suspendarea și revin pe bancă, ce să fac!
Citiți mâine ce spune Boloni despre experimentul ”Daum”, despre Răzvan Burleanu și Ionuț Lupescu, despre selecționerul Cosmin Contra, despre favoriții lui când era pe banca naționalei, despre Chivu, dar și despre… Simona Halep!
Boloni și-a prelungit contractul cu Anvers și a remizat la Anderlecht!