În cantonamentul valencian al revelației campionatului belgian, Antwerp, antrenorul de 65 de ani – face 66 de ani pe 11 martie – și-a dedicat finalul fiecărei ședințe de pregătire plăcerii personale de a face mișcare. Calea ușoară sau calea grea.
Din nou, domnul Laszlo, cum îl numesc mulți dintre elevii săi, a ales-o pe cea de-a doua. Pornind de la baza de antrenamente, doar primii 50 de metri de drum sunt pavați. Restul, povârnișuri, pante, care de care în unghiuri mai tăiate, pe un adevărat „drum al oaselor”, în care bărbatul cu păr alb, dar cu suflet de tânăr fotbalist blond, ondulat, s-a luat la trântă cu cățărarea. Și-a spus mereu că va face doar 40 de minute de alergare, dar si-a încălcat mereu cuvântul, nu fiindcă „a furat” la viteză, ci fiindcă și-a forțat limitele și a mai adăugat mereu bucăți de stâncă pe care să le cucerească. Spiritul său nonconformist a avut mereu prim-planul. Musai să urce și mai mult.
„Hoții la portocale”
I-a molipsit și pe alții, oamenii din staff-ul său și-au făcut și ei programul după cel al maestrului. Doar că ori nu i-au ținut chingile, ori au alergat pe teren plat. „Mister vine mai încolo”, a spus unul dintre secunzii săi, de 35 de ani, care a plecat mai târziu, dar a coborât mai repede.
„Acolo, sus, îmi ofer bucuria singurătății, am câteva momente pentru mine”, a mărturisit Loți Bölöni, după ce și-a făcut nebunia. „Să știți că nu mă opresc, vorbim la hotel, eu am programul meu”, aruncase mai devreme în goana coborârii, îmbujorat la maximum pe chip după ce pietrele albe și arămii s-au lipit de adidașii lui ca niște magneți. Văzându-l pe fotoreporterul Cristi Preda cum încerca să prindă cadrul perfect dintr-o livadă de citrice ce-și aștepta roadele, românul a făcut semnul victoriei din fugă și-a scăpat o glumă care a avut ecou în tăcerea colinelor: „Păzea, hoții la portocale!”.
„Când va dispărea motivația, nu voi mai fi în viață”
Pare a avea ceva din suplețea și dârzenia „Ghepardului” lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Figura bărbatului îmbrăcat în trening negru a trecut în ritmul lui, tiki-taka, de palmieri și s-a făcut nevăzut în depărtare, până a făcut dreapta pe străduța ce duce spre hotel. Mereu același ritual, zi de zi. „Încerc și acasă, în Franța sau în Belgia, să mă țin de sport, îmi iese mai mult sau mai puțin. Când o să-mi dispară motivația, probabil că nu voi mai fi în viață!”.
5 idei de la Ladislau Bölöni
1. „Nu m-am schimbat mult în decursul anilor. Mai tot timpul gândirea, partea intelectuală a omului a fost prezentă, perseverența a fost tot timpul prezentă. Da, sunt perseverent!”.
2. „Mi-a fost tot timpul frică de a nu lucra. Au fost anumite momente în care ar fi trebuit să spun «nu». Dar această responsabilitate față de familie, că trebuia întreținută corect, m-a împiedicat să spun «nu»”.
3. „Eu când am fost mic am vrut să fiu fotbalist și tâmplar. Iar acum m-am apucat de renovarea mobilelor. Mă duc la talcioc, la târgul de vechituri, parcă așa se zice, și îmi cumpăr niște lucruri pe care eu le meșteresc. Doar mobilă. Le dau o formă, mă joc cu lemnul”.
4. „Ce mi-aș dori? Ca ziua să aibă măcar 48 de ore. Ce nu-mi place? Să mai conduc mașina și să merg la cumpărături. Și îmi ridic vocea împotriva generației cu șapca invers de acum, care înjură în muzică sau pe stradă ori mai știu eu unde”.
5. „Cel mai emoționant? Să reaud în mintea mea gânguritul sau scâncetul noului născut, al fiicei mele Eszther, acum mulți, mulți ani. Și mai era vibrația aceea când eram pe tunelul stadionului Ghencea și ne pregăteam să jucăm cu Steaua acasă, când trepida totul în jur”.
Antrenorul anului 2018 în Belgia
Ladislau Boloni, tehnicianul român al echipei Antwerp, a terminat pe locul 5 în ancheta care a desemnat cel mai bun antrenor al anului 2018 în Belgia, după voturile ziariştilor.