ComenteazăNăscut în Chiajna, Marian Cristescu a moştenit dragostea părintească pentru Rapid, unde a şi început fotbalul. „Tata iubea Rapidul şi mă lua cu el la meciuri. Aici m-a şi dus la fotbal. E adevărat că aş vrea să joc la Rapid, dar nu ţin morţiş. Pot apăra cu profesionalism culorile oricărui club. Asta imi e meseria”, ni s-a destăinuit jucătorul. Aventura din Giuleşti s-a terminat trist pentru mijlocaş: „După ce am terminat junioratul, am mers cu prima echipă a Rapidului în cantonamentul de la Norcia. Antrenor era Mircea Rednic. La revenire, mi-a spus să merg la Electromagnetica pentru a căpăta experienţă”. După 20 de partide în liga secundă, Cristescu şi-a încercat norocul în Germania, unde a ajuns cu ajutorul lui Marcel Puşcaş, fostul preşedinte al Stelei. „Domnul Puşcaş m-a ghidat spre un club din Germania. Antrenor era fostul internaţional român Attila Kun. Din păcate, m-am accidentat la umăr şi a fost nevoie să mă operez. Aşa am revenit în ţară”.
Cu ajutorul aceluiaşi Puşcaş, Cristescu a ajuns la FC Braşov, echipă care abia retrogradase în liga secundă. „Era un moment prielnic. Echipa nu mai avea jucători. Rulau şi testau orice. Zeci de fotbalişti veneau dimineaţa şi plecau seara”, îşi aminteşte mijlocaşul. După 15 meciuri jucate pentru „Stegari”, a ajuns la FC Săcele. „Sincer, a fost perioada în care mă gandeam serios să renunţ. Eram pesimist, nu mai vedeam un viitor în fotbal, dar am avut noroc, a venit domnul Dinu Gheorghe la Braşov şi asa am revenit la o echipă cu renume”. Jucătorul ne-a explicat şi cum a ajuns să fie remarcat de două personaje importante ale fotbalului românesc, Puşcaş şi Dinu Vamă. „M-au remarcat de când aveam 17 ani. Am ieşit campion de juniori cu Rapid şi le-a plăcut foarte cum am jucat”.