Libertatea: Vă aşteptaţi ca Sala Polivalentă să fie plină la această ultimă verificare a fetelor?
Mariana Bitang: Ne bucură faptul că lumea are încredere în noi. Am reuşit într-un interval de timp relativ scurt să reîncropim o formaţie care să conteze în ceea ce priveşte clasamentul pe echipe. Aş dori însă ca la Olimpiadă fetele să-şi facă bine treaba în competiţie. Măcar minimul a ceea ce reuşim la antrenamente şi tot ar fi bine. Mai departe, care vor fi rezultatele, vom vedea. Dar nu avem ce să ne reproşăm în privinţa pregătirii.
România este pregătită pentru a obţine un rezultat bun?
Întotdeauna îţi doreşti mai mult. Întotdeauna crezi că se poate mai bine. Pot spune însă că echipa României este pregătită pentru a aborda această competiţie. Dacă am fi avut poate mai mult timp la dispoziţie… Dar la acest moment nu mai există nici un “dacă”. Defilăm cu ceea ce avem.
În lot sunt fete de 25 de ani, dar şi fete de 16 ani. Cum se împacă?
Avem un lot format din trei generaţii. Este o formulă de echipă pe care nu am încercat-o niciodată. Sper să fie una de succes. Avem o generaţie a Cătălinei Ponor, generaţia Sandrei Izbaşa şi cea a Larisei Iordache. Practic, Cătălina este triplă campioană olimpică în 2004, Sandra, campioană olimpică în 2008, iar Larisa Iordache reprezintă noul val. Ne dorim ca oricare dintre fetele pe care le pregătim să ajungă să câştige la Olimpiadă o medalie individuală. Presiunea este la fel de mare şi la începători, dar şi la cei care au acumulat deja o anumită experienţă.
Face 50 de ani în timpul Olimpiadei
Ce elemente particulare aduce fiecare generaţie în parte?
Eu sper ca fiecare generaţie să aducă acel spirit de echipă care dispăruse. Sper ca experienţa individuală să devină experienţa întregului colectiv. E musai să fie unite şi dornice să scoată un rezultat bun. E important că într-un sport de performanţă să îţi doreşti cu adevărat să obţii ceva. Cu indiferenţa nu poţi câştiga medalii.
Chiar în timpul Olimpiadei, pe data de 3 august, veţi împlini vârsta de 50 de ani…
(n.r. – râde). Oh, de ce trebuie să-mi amintiţi acest lucru… Cincizeci de ani… Este o vârstă frumoasă.
O medalie de aur pe echipe ar putea reprezenta cel mai frumos cadou al dumneavoastră?
Nu discutăm de medalia de aur pe echipe. V-aş ruga să fim realişti. Vă reamintesc că în urmă cu doi ani eram la zece, cincisprezece puncte distanţă faţă de echipele de pe podium. Pentru noi va fi o performanţă dacă vom reuşi să fim pe podium. Pentru mine, în acest moment, performanţa înseamnă să avem medalie cu echipa, chiar dacă se ştie că, de-a lungul timpului, nu m-am mulţumit decât cu medaliile de aur