Cele două echipe s-au cântărit timp de cinci minute. Şutul lui Salcido de la 30 de metri loveşte bara (8), iar jocul se iuţeşte. Mexicanul Guardado îl încearcă şi el pe Romero cu un şut de la 20 de metri (9), iar Messi (12) şi Di Maria (13) dau o replică imediată. Spiritele se încing în minutul 25. Tevez insistă la o minge ce părea pierdută, portarul mexican Perez scapă minge, Messi îi centrează aceluiaşi Tevez, aflat în poziţie de offside, care marchează.
Imaginile sunt proiectate pe ecranele gigant ale stadionului, iar fanii şi fotbaliştii mexicani protestează timp de câteva secunde, dar „centralul” Rosetti nu îşi schimbă decizia de a anula golul. Higuain profită de neatenţia lui Osorio, îi fură mingea, îl driblează pe nefericitul Perez şi aruncă balonul în poarta goală (33).
Mexicanii par anesteziaţi şi răspund timid prin şuturile de la mare distanţă ale lui Salcido (34), Marquez (44) şi Hernandez (46), în timp ce Higuain ratează „dubla” (42). După ce jucătorii s-au bruscat la pauză pe tunelul de intrare la vestiare, Tevez marcheză un gol superb, după un şut de la 25 de metri, care se opreşte în vinclul porţii mexicane (52). Nord-americanii atacă fără orizont, ratează prin Guardado (62), Hernandez (63)şi Barerra (61, 70), pentru ca, în minutul 71, Hernadez să înscrie la capătul unei posesii prelungite a echipei sale. Maradona poate acum să se răzbune pe germani pentru finala din 1990.