Michel Hidalgo a murit. Legendarul antrenor francez, care a fost vizitat de Libertatea anul trecut, avea 87 de ani

Bolnav de Alzheimer, Michel a plecat dintre noi vegheat în apartamentul din cartierul rezidențial Cadenelle de soția sa, Monique. și ea suferindă, și de prietenii apropiați.

Libertatea l-a vizitat pe Hidalgo anul trecut, la domiciliul lui din Marseille și a realizat un reportaj sensibil.

A plecat după Kopa

Apropiații spun că pe Hidalgo l-a distrus dispariția lui Raymond Kopa, plecat dintre noi în 2018. Alături de Kopa, Hidalgo a jucat finala primei Cupe a Campionilor, 3-4 cu Real Madrid, în 1956. Hidalgo a marcat al treilea gol pentru Reims, de 3-2.

Până în urmă cu câțiva ani, când s-a îmbolnăvit, Michel se dădea cu bicicleta și făcea plimbări pe plajă, Prado fiind foarte aproape.

Michel ne-a oferit un autograf pe una dintre primele lui cărți, Football en liberte, 1978.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Darul de la naș, în sufragerie

Fostul antrenor Ștefan Kovacs i-a fost naș de cununie, iar în apartamentul lor Monique și Michel păstrau un dar de la Piști.

Euro 84 și Platini

Fost secund al românului Ștefan Kovacs la naționala Franței, 1973-1975, Hidalgo a avut un mandat monumental de selecționer: 27 martie 1976-1984, calificări la Mondialele din 1978 (după 12 ani de absență), și 1982, plus titlul european din 1984, primul trofeu din istoria “cocoșilor”.

Un antrenor francez care câștigă este ca Louis XIV la Versailles, în Sala Oglinzilor. Un antrenor care pierde este mai mult ca Louis XVI la ghilotină

Michel Hidalgo

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Omul cu “picioare inteligente”

Michel e tehnicianul care l-a lansat pe Platini, despre care a spus că avea “până și picioarele inteligente”, e omul care a folosit patru genii, “creiere”, la mijlocul terenului: Platini – Giresse – Genghini – Tigana.

Ștefan Kovacs a fost un om remarcabil, inteligent, nașul meu, și la propriu, și la figurat! Am învățat atât de multe! De la civilizația stadionului, la politica vestiarului. Mereu spunea să nu ținem geniile în lanțuri!

Michel Hidalgo, pentru Libertatea, în ianuarie 2019

Cinci titluri ca jucător, primul lider de sindicat

Hidalgo însuși a fost un jucător de mare clasă, mijlocaș cu trei titluri în Ligue 1 în cariera sa, unul la Reims (1955) și două la Monaco (1961, 1963). În 1964, Hidalgo a preluat de la Just Fontaine poziția de lider al UNFP, primul sindicat al fotbaliștilor francezi. În cei cinci ani de mandat, el a luptat pentru intrarea în vigoare a contractului cu durată fixă care nu poate fi denunțat unilateral de club decât cu unele compensații financiare. Obiectiv atins în iunie 1969! El a fost, de asemenea, în spatele creării FIFPro în 1966.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Fotbalul a devenit astăzi prea complex. Ucidem arta! Unde au dispărut imaginația, instinctul și flerul? E o întrebare retorică, dar nu pot face astfel de comparații.

Michel Hidalgo

La un pas să fie răpit

Un eveniment mai puțin cunoscut, dar care a ocupat pagini întregi în presa vremii, s-a petrecut la 50 de kilometri de Bordeaux, la Saint-Savin, pe D18, înaintea Mondialului din 1978, pe 23 mai: el și Monique au fost actorii unei tentative de răpire.

Guvernul de la Paris era bănuit că furnizează echipament militar dictatorului sud-american Videla. Hidalgo și soția plecau de acasă, îndreptându-se către Bordeaux, unde urmau să prindă un tren spre Paris. De acolo, delegația Franței trebuia să se îmbarce într-un avion pentru Buenos Aires.

Michel și Monique au fost opriți la ieșirea din sat cu un foc de armă tras în aer. Patru străini l-au amenințat pe Hidalgo și i-au ordonat să iasă din mașină.

Unul m-a amenințat cu pistolul și mi-a ordonat să merg cu el. Între timp, o altă persoană a luat locul de șofer, alături de soția mea. Iar doi inși erau în jurul mașinii. Puteam să simt țeava pistolului atacatorului în ceafă. Am avut un reflex căruia îi datorez, probabil, viața. I-am dat, brusc, una cu mâna pe spate, iar arma a căzut la pământ. Apoi a fugit. Și el, și ceilalți. Apucasem doar să-l întreb ce vrea de la mine: «Să mergem la o plimbare în pădure»”.

Michel Hidalgo

Urmărește-ne pe Google News