Libertatea: Cum ai ajuns în Iordania?
Ionuţ Luţu: Simplu, frăţiorul meu. Am primit o ofertă, am venit, am negociat şi asta a fost. Eu mai dădusem probe la Al Jazeera, dar atunci nu ne-am înţeles.

Actele sunt semnate?
Nu, mâine (n.r. – astăzi) o facem. Voi juca aici zece luni. Îmi vor da şi casă, dar momentan locuiesc la un hotel din apropierea stadionului.

Salariu lunar de 7.000 de dolari

La bani v-aţi înţeles?
Da, sper să nu mai apară surprize. Am bătut palma cu ei pentru 7.000 de dolari pe lună, la care se adaugă prime de joc şi de obiectiv.

Te vei acomoda cu stilul de viaţă al arabilor?
Frăţioare, e aiurea rău! De două zile umblu după o bere pe-aici! Nu găseşti, să dai cu tunul! Plus că sunt nişte călduri de te faci una cu asfaltul! Facem antrenamente doar seara, după ora 20.00, dar şi alea sunt cu susu-n jos. În plină şedinţă de pregătire, vezi că doi, trei jucători o iau la fugă până la marginea terenului şi încep să se roage, pentru că ei fac asta la ore fixe.

Chemi lăutari în Iordania, aşa cum obişnuiai să faci în Kazahstan?
Ce lăutari? Adio distracţie! O să mai văd lăutari doar în poze sau la televizor. Aici mă pocăiesc, nu mai am scăpare

Urmărește-ne pe Google News