Acum 35 de ani, oltenii lui Oblemenco lăsau Fiorentina lui De Sisti în afara Europei, performanţă repetată nouă ani mai târziu, cu Balaci şi Cămătaru la pupitru. Chiar dacă Gloria Bistriţa a cedat, în 1997, în faţa trupei lui Batistuta, impresia generală e că Steaua are o şansă mare marţi, pe Artemio Franchi.
După ce ratase titlul la mustaţă în sezonul 1972-1973, Universitatea Craiova a nimerit, la tragerea la sorţi a Cupei UEFA, cu Fiorentina, reprezentantă a puternicului campionat italian. „Violeţii” nu erau chiar o forţă în Serie A (doar locul 4), ci mai degrabă o echipă cu mult potenţial în a deveni un nume cu rezonanţă.
Lotul Fiorentinei era unul interesant, având în componenţă fotbalişti versaţi, precum Giancarlo De Sisti, campion european în 1968, dar şi un puşti de 19 ani care se anunţa de mare perspectivă, Giancarlo Antognoni. Răspunsul oltenilor era asemănător, prin marea lor vedetă de atunci, Ion Oblemenco, şi marea promisiune, Ilie Balaci, care nu împlinise încă 17 ani. Dubla confruntare a însemnat o permanentă luptă de uzură, decisă de insistenţa şi de inspiraţia lui Oblemenco, chiar la finalul celor 180 de minute, printr-un şut cu şpiţul, la colţul lung.
Duelul ce a urmat peste nouă ani, tot în Cupa UEFA, s-a disputat într-o altă conjunctură. Fiorentina arăta mult mai bine, fiind vicecampioană în Il Calcio, cu un punct sub câştigătoarea titlului, Juventus. În lot erau vedete mondiale, precum Antognoni, atunci un fotbalist experimentat, proaspăt campion mondial cu Italia, Graziani şi argentinienii Passarella şi D. Bertoni, ambii campioni mondiali în 1978. Coincidenţă, De Sisti, jucător în „dubla” din 1973, era acum pe bancă, în rolul antrenorului principal.
La Universitatea însă, tocmai se zămislea ceea ce avea să poarte numele de „Craiova Maxima”. Iar disputa cu trupa toscană a fost tocmai prologul celei mai frumoase aventuri oltene în Europa, momentul primei calificări româneşti în semifinale. Revenind la meciurile propriu-zise, acestea au avut dramatism şi goluri ciudate, portarul Galli gafând impardonabil la reuşita de la Craiova a lui Balaci, din minutul 86.
Calificarea Universităţii a fost apoi pe muchie de cuţit, în returul de la Florenţa, când, după rapida deschidere de scor a lui Antognoni (11 – penalty), „Viola” mai avea nevoie doar de un gol pentru a anula eşecul de la Craiova (1-3). Au fost, însă, 79 de minute eroice, la sfârşitul cărora tot oltenii s-au bucurat, pe merit, de o nouă performanţă.