Model de antrenor: „I-am prins la naţio­nală pe Mircea Ră­du­lescu, Ienei, Dinu, Iordă­nescu, Hagi, Piţi. Toţi au ajuns pe merit acolo, iar eu am furat câte ceva de la ei, dar pe nici unul nu-l pot lua drept exemplu. Am propria filozofie despre fot­bal. Sunt propriul meu model”.

Sistem de joc: „Îmi place 4-2-3-1, cu doi închizători cu imaginaţie, mijlocaşi croiţi şi pe faza de atac, care să aibă în sânge pasa decisivă, nu să fie distrugători exclusiv. Eu cred că la mijloc se decide un joc de fotbal. Voi avea doi astfel de fotbalişti, pe Rădoi şi pe Ovidiu Petre. Mi-ar mai trebui un Alexa, să zicem”.

Ce anume cere jucătorilor săi: „Disciplină, ambiţie, concurenţă corectă, lipsa compromisurilor în pregătire, sinceritate, respect re­ci­proc”.

Îi place pe benzi: „Atât fundaşii laterali, cât şi mijlocaşii de bandă trebuie să dea mai mult”.

Niciodată antrenor secund: „N-aş putea să-mi mai privesc în ochi jucătorii pe care i-am pregătit la echipe de club, ca principal. Nu vreau «secund» nici la naţională”.

Perioada în care a fost şomer: „M-am simţit singur. După valul acela de acuze, în care am fost făcut blatist, nu m-a sunat nimeni să mă încurajeze, să-mi spună că îmi e alături. Doar cei de la «U» m-au susţinut”.

Vis. „Banca primei reprezentative e de­par­te de mine în momentul acesta. Trebuie să cresc şi să obţin performanţe la Steaua pentru a putea visa la acest post”.

Secretul longevităţii: Bere după saună, vin după masă

 „Am 40 de ani şi, probabil, pot juca încă un an un nivel bun pentru că am avut şi noroc. În afară de viaţa extrasportivă exemplară şi recuperarea atentă după fiecare meci, n-am avut nici o accidentare gravă până la 32 de ani. De reţinut că nu faci nimic numai cu talentul”, spune „Munti”, care continuă: „N-am exagerat niciodată cu băutura pentru că-mi făceam mie rău. Dar nici nu sunt un sfânt. După fiecare antrenament îmi fac recuperarea, iar sauna e urmată mereu de o bere. Apoi, după masa de seară, beau câte un pahar de vin pentru a dormi liniştit”, a povestit Dorinel.

La seniori, de la 14 ani

„Munti” povesteşte cum a început totul: „Încă de când eram mic, acasă, la Grădinari, la 80 km de Timişoara, nu aveam în cap decât fotbal. Băteam mingea până seara. Mi-a fost clar că ţelul meu era de a câştiga bani din fotbal. În ciuda greutăţilor pe care le aveam – tatăl meu de-abia decedase, m-am impus la Oraviţa. La 14 ani, jucam la seniori pentru Metalul Oraviţa, în Divizia C”.

Antrenorul dezvăluie că momentul cel mai haios s-a întâmplat când juca la Reşiţa şi îşi uitase ghetele acasă: „Am jucat cu doi pantofi diferiţi, unul mai mare cu două numere, altul cu două mai mic. Chiar şi aşa am dat două goluri”. Dorinel mărturiseşte că s-a îndrăgostit de fotbal, văzând meciuri la televiziunea sârbă: „Noi eram la Grădinari, la doar un singur kilometru de frontiera cu Iugoslavia”.

Ca să vină la Steaua, a cerut binecuvântarea părintelui Crişan

DIETĂ. „Mănânc de toate, nu sunt pretenţios. Nu gătesc, pentru că nu mă pricep. Dar când sunt acasă, cu familia, pe­trec mult timp în bucătărie pentru a sta alături de soţie, Si­­mona, şi de Bianca, fata mea”.

HOBBY-URI. E pasionat de vânătoare şi de te­nis de câmp: „Merg la vânătoare aproape în fiecare iarnă. Mă li­niş­teşte. Alt sport pe care îl practic e tenisul de câmp, activitate preferată şi de Bianca”.

SHOPPING. Urăşte să mear­gă la cumpărături, soţia îi achiziţionează hainele. „Când stau pe bancă, mă îmbrac în trening sau în costum, în funcţie de cum îmi vine pe moment”.

AFACERI. Şi-a încercat norocul în afaceri. A înfiinţat, împreună cu un prieten din copilărie, Aurel Martinescu, actualul său avocat, o firmă de tran­sport – Munti Spedition SRL. A dat, însă, faliment.

SENATOR. „Munti” a candidat în 2004, pentru un post de senator în Reşiţa natală, cu sloganul: „Aici, acum pentru cărăşeni”, dar nu a izbândit.

PRIETEN SFÂNT. Pă­rintele Crişan, de la mânăstirea Dumbrava, e sfătuitorul lui de taină. Când a primit oferta de la Steaua, s-a consultat cu preotul.

 
 

Urmărește-ne pe Google News