Judecătoria Gherla a decis în 27 octombrie liberarea condiţionată a Monicăi Iacob Ridzi, însă decizia a fost atacată de procurori.
„Se întâmplă un caz unic în România. Sunt executată atât de ANAF, cât şi de executorul judecătoresc pentru aceeaşi sumă, prejudiciu. Practic, sunt executată de două ori… Am participat la peste 100 de programe în penitenciar, mi-am dus crucea cu decenţă în ultimii trei ani. Am fost declarată iniţial inaptă pentru muncă pentru că aveam 7 afecţiuni medicale.
Acum am 15 afecţiuni, 14 dintre ele constatate la Spitalul Penitenciar Julava, unde am fost internată. Am insistat să lucrez, am făcut nenumărate cereri până mi-au fost aprobate… Totul pentru a câştiga zile de libertate, să pot fi alături de cei doi copii ai mei…Am lucrat cinci luni la curăţenie, de un an lucrez la servirea mesei, lucrez zece ore pe zi, muncă fizică, numai Dumnezeu ştie ce este în sufletul meu…Îmi e greu să va descriu în cuvinte ce simt cei doi copii.
Mă roagă în fiecare zi să merg acasă. Refuză să meargă la grădiniţă în lipsa mea. Băieţelul a început clasa întâi, are dificultăţi mari de adaptare în lipsa mea… Lăsarea mea în detenţie şi fiecare zi departe de copii nu fac decât să ne afecteze şi mai mult situaţia medicală, atât a mea, cât şi a copiilor. Conform noii legi, eu am primit 150 de zile de libertate şi eu am obţinut altele prin muncă. Practic, patru ani din cinci sunt consideraţi executaţi. Vă rog respectuos să îmi permiteţi să ajung acasă lângă cei doi copii, pentru că această cruce mă apasă tot mai greu. Sunt momente în care simt că mă prăbuşesc psihic”, a declarat Monica Iacob Ridzi la Judecătoria Gherla, potrivit presei locale.
Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată în 2015 la cinci ani de închisoare în dosarul „2 Mai”, în care a fost judecată pentru abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi participaţie improprie de acces fără drept la un sistem informatic. Alături de Ridzi, în acelaşi dosar, au fost judecate şi condamnate alte 11 persoane, foşti angajaţi ai ministerului Tineretului, administratori de firme, colaboratori. Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 servicii fictive unor companii preferenţiale, pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului, şi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.000 de euro Ministerului Turismului.