Nadia Comăneci: Voi ieşi împreună cu Bart şi cu Dylan la restaurantul “Patsy”, cu profil italian, care se află în Oklahoma City. Patronul are 80 de ani şi găteşte senzaţional. În copilărie, fiica lui a făcut şi ea gimnastică. Anul viitor însă, când voi împlini o cifră rotundă, voi organiza o mare petrecere în Las Vegas.
Ce sentimente te încearcă la vârsta asta?
De când s-a născut Dylan, mă gândesc doar la el. E viaţa mea! Eu şi Bart facem totul doar pentru el.
Trece timpul prea repede?
Când eram copiliţă, mi se părea că ziua trece greu. Parcă era mai lungă. Acum, lucrurile s-au schimbat. Am senzaţia că totul se mişcă mult prea repede.
Dacă ai fi concurat azi, crezi că ai fi reuşit să revoluţionezi gimnastica mondială aşa cum ai făcut-o în 1976?
Sunt alte timpuri. Aparatele de atunci nu se compară cu cele de-acum. Gimnastica s-a schimbat în totalitate. Inclusiv codul de punctaj. Nu ştiu ce ar fi fost astăzi, cu toate că, dacă stau bine să mă gândesc, există un element, care-mi poartă numele, e vorba de «saltul Comăneci», care şi astăzi este bine apreciat de brigada de arbitre.
Vrea să-şi scrie memoriile
De-a lungul timpului te-ai întâlnit cu numeroase personalităţi politice. Cine te-a impresionat?
Mi-a plăcut faptul că preşedintele american Obama era la curent cu performanţele mele din 1976. Şi soţia lui, la fel. Dar o impresie aparte mi-a lăsat Hillary Clinton, care mi-a vorbit minute bune despre România. Era la curent cu tot. M-a mişcat mult.
Ai fost comentatoare pentru un post TV mexican. Te-a tentat să devii jurnalistă?
A fost o experienţă interesantă, pe care o voi repeta cât de curând, cu acelaşi post. După ce am încheiat cu activitatea din gimnastică, mi-a plăcut să fac mai multe lucruri, dar niciodată nu m-am gândit să mă lansez într-o posibilă nouă carieră de ziarist. Plus că e de-ajuns că am în familie un jurnalist (n.r. – râde). Bart e absolvent al facultăţii de profil.
Ai scos o carte: “Scrisori către o tânără gimnastă”. Va urma şi o alta?
Deocamdată, ştiu că se va reedita prima carte. Când voi sta mai mult acasă, probabil că voi avea timp să-mi scriu memoriile.
A gătit sărmăluţe în foi de viţă
De ziua ei, Nadia nu s-a gândit la un meniu special pe care să-l pregătească pentru soţul şi pentru fiul ei de aproape patru ani: “Voi găti ceva pe moment. Îmi place ca mîncărurile pe care le pregătesc să fie nu doar gustoase, ci să aibă şi un aspect deosebit. Zilele trecute am gătit sărmăluţe în foi de viţă. De ziua mea, la micul dejun, îi voi pregăti lui Dylan nişte clătite, iar pe una dintre ele voi scrie: «La mulţi ani, mami»”.