Complexul Roland Garros. O doamnă în vârstă evită furnicarul din faţa arenei şi se aşază pe o băncuţă, pentru a-şi depăna povestea uluitoare. Mama dublului finalist în turnee de Grand Slam, Cedric Pioline, s-a născut la Câmpina şi a trăit o tinereţe zbuciumată.

“În bombardamentele din 40, locuiam cu bunicii şi a căzut o bombă pe casă. Noroc că era cu efect întârziat. Oricum, gândiţi-vă ce înseamnă să aterizeze 250 de kilograme pe acoperiş! Am fugit şi, când ajunsesem la 100 de metri depărtare, a explodat. Am pierdut tot ce aveam”.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Adriana a practicat voleiul de performanţă. Până în 1956, când bucuria disputării finalei Campionatului Mondial sub culorile României s-a stins repede, odată cu decesul ambilor părinţi. N-o mai lega nimic de România, aşa că a ales să rămână în Franţa, unde s-a împărţit între a fi profesoară de sport şi studentă la o şcoală de arhitectură.

Pe Maurice, tatăl lui Cedric, l-a cunoscut la un meci de volei şi trei ani mai târziu s-au căsătorit şi au avut doi băieţi. “Ne-am despărţit ulterior. Soţul meu nu era preocupat de viaţa de familie, de copii”, se confesează doamna Pioline.

“Denis, fratele lui Cedric, e cu trei ani mai mare. Jucam volei cu ei, până când, ca să nu se mai hârjonească, l-am dat pe Cedric la tenis pe când avea opt ani”. Acum, locuieşte singură, iar cu Cedric se vede destul de rar.

Cedric nu se simte român

O fire foarte individualistă, lui Cedric Pioline i-a plăcut să se bazeze pe propriile puteri pentru a reuşi în viaţă. “Cât e meritul meu? Dacă îl întrebaţi, va spune că el a făcut totul! Dacă avea un jucător preferat? Da, pe el însuşi!”, spune mama, Adriana. Pioline a jucat de trei ori în turneul de la Bucureşti, dar, în general, “simţindu-se francez, nu era preocupat de România. Am încercat să-l învăţ câteva cuvinte româneşti, dar era greu, eu veneam târziu acasă şi, oricum, n-ar fi vrut el”.

Fractură de femur la 14 ani

Copil zburdalnic fiind, pe când avea 14 ani, Cedric a încercat să sară peste o barieră şi şi-a fracturat femurul. A urmat o operaţie la ambele picioare şi, cu toate că a rămas fără cartilajul de creştere, a reuşit să facă sport de performanţă. Asta şi datorită mamei sale, care s-a ocupat o vreme de pregătirea lui fizică.

Suspiciune sexuală în finala mondială

Naţionala României de volei feminin, cu Adriana în echipă, a pierdut în faţa Rusiei finala Campionatului Mondial de la Paris, din 1956. “Aveau o jucătoare foarte bună, Ciudina, care apoi, când s-au făcut controalele de feminitate, a dispărut!”, a dezvăluit doamna Pioline.

Un an mai târziu, a suferit o accidentare gravă. “Am revenit după 8-9 luni, dar mi-am dat seama că nu mai puteam. Ajunsesem într-un singur picior”. Adriana avea pe atunci 26 de ani.

 
 

Urmărește-ne pe Google News