Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Nicu Vlad, a declarat  că în 2017 s-au câştigat aproape 100 de medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de juniori şi seniori, lucru nemaiîntâlnit în istoria instituţiei pe care o conduce.

„Pentru haltere a fost un an extraordinar. Am câştigat aproape suta de medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de juniori şi seniori. Este ceva nemaiîntâlnit până acum în istoria federaţiei. În plus, am încheiat anul cu trei medalii de aur şi un bronz la Mondiale (de seniori, n. red.). Cea mai importantă realizare a anului nu poate fi decât titlul mondial al Loredanei Toma. Bineînţeles că toţi sportivii care au avut rezultate şi-au adus un aport la realizările halterelor româneşti în 2017, dar titlul mondial la seniori nu se compară cu nimic. Nu mă aşteptam la începutul anului să avem asemenea rezultate, sincer vă spun”, a spus Nicu Vlad pentru Agerpres.

Șeful FR de Haltere a continuat: ”Nu ştiam ce ne poate rezerva viitorul, dar iată că am ajuns la final de an cu aproape 100 de medalii la competiţiile internaţionale. Pregătirea sportivilor a decurs absolut normal, diferenţa a fost că anul acesta am avut şi un buget care ne-a permis să ţinem mai mult sportivii în cantonamente. În plus, am putut participa la competiţiile internaţionale cu mulţi sportivi şi pot să dau exemplul Campionatelor Europene de cadeţi unde am participat cu 25 de copii. Iar acolo am câştigat 56 de medalii, în condiţiile în care vorbim de Campionate Europene, nu orice competiţie”.

În 2017, Federaţia Română de Haltere s-a confruntat cu destule probleme, însă nu au fost unele majore, a explicat preşedintele. „Nu se poate an fără probleme. Însă nu pot spune că au fost unele majore, nici să ne văităm aşa întotdeauna. Au fost unele lucruri, dar am găsit soluţiile şi le-am rezolvat. Este foarte adevărat şi recunosc că nu sunt foarte fericit de faptul că numărul sportivilor seniori din lot nu este cel pe care mi-l doresc. Nu este aşa de mare ca la juniori. Avem din ce în ce mai puţini seniori şi mă îngrijorează. Şi din păcate la noi junioratul se termină la 20 de ani, aşa că din spate vor veni sportivi poate peste un an sau doi cel mai devreme.

Medaliile astea la juniori ne dau speranţe, dar ne şi obligă în acelaşi timp. Sunt nişte condiţii pentru a spera, dacă vom avea buget, dacă vom putea să îi ţinem în pregătire… sunt mulţi factori care pot influenţa un lot de la juniorat până la seniori. Copii ăştia care au concurat la juniori nu pot spune că vor face obiectul Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Pe cei mai mulţi dintre ei ne bazăm pentru Jocurile Olimpice din 2024. Sunt optimist, dar am o reţinere la masculin, pentru că mai scârţâim. Dar sperăm să le rezolvăm în timp pe toate”, a precizat el.

Nicu Vlad s-a arătat îngrijorat de numărul mic de antrenori care mai activează, o consecinţă în primul rând a salariilor mici ale acestora. „La capitolul minusuri, ce mă îngrijorează pe mine acum este numărul mic de antrenori. Avem din ce în ce mai puţini antrenori, iar asta este una dintre problemele care mă frământă. Nu am o soluţie în buzunar pentru asta. Consider însă că tot la nivel naţional trebuie făcut ceva, pentru că sunt plătiţi cum sunt plătiţi şi sunt foarte puţini care doresc să îmbrăţişeze meseria de antrenor. Sper însă să se găsească nişte soluţii. La nivel de lot naţional suntem cât de cât OK, dar la nivel de cluburi şi şcoli sportive efectivele de antrenori sunt incomplete”, a menţionat Vlad.

„Un antrenor la noi, la fel ca la judo, gimnastică, lupte sau box, este plătit după aceeaşi grilă, adică are salariu mediu pe economie. Şi toate disciplinele au aceeaşi problemă. Iar în aceste condiţii antrenorilor li se cere o reprezentare bună pe plan internaţional. Un antrenor este tot un profesor de sport. Are şi el facultate şi specializare în haltere, lupte, judo, ce vreţi dumneavoastră. Dar pentru că nu lucrează în învăţământ are salariu de 1.400 de lei. În timp ce profesorul de sport din învăţământ ajunge la 2.500 şi 3.000 de lei. Deci este o diferenţiere care se face şi nu e deloc în avantajul antrenorilor care trebuie să producă rezultate la nivel internaţional”, a adăugat şeful FRH.

Preşedintele speră ca Federaţia Română de Haltere să rămână şi anul viitor în topul asociaţiilor sportive cu rezultate: „În luna martie a lui 2018 avem Campionatele Europene de seniori, apoi Campionatele Mondiale de juniori, Campionatele Europene de cadeţi, iar Campionatele Mondiale de seniori vor fi undeva în luna noiembrie. Iar la Mondiale încep şi calificările la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Noi ne-am dori ca în 2018 să egalăm rezultatele de anul ăsta, dar nu cred că vom putea. Asta pentru că au fost aproape 100 de medalii…

Vlad a adăugat: ”Noi sperăm să rămânem acolo în topul federaţiilor cu rezultate, să realizăm performanţe la toate categoriile de vârstă şi uşor-uşor să ne calificăm cu 4-5 sportivi la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Anul viitor avem Olimpiada de cadeţi unde avem copii calificaţi, la feminin avem 2 fete, maximum posibil. Iar în 2018 sunt calificările şi la băieţi unde sperăm să obţinem calificarea unui sportiv”, a explicat preşedintele.

Sportiva anului la haltere nu poate fi decât Loredana Toma, cea care, în opinia lui Nicu Vlad, are şanse să se afle şi în primele 3 locuri ale unui clasament al tuturor disciplinelor. „Sportiva anului la haltere este Loredana Toma, nici nu poate fi altfel, iar la masculin este Dumitru Captari. Într-un top al tuturor disciplinelor pot spune că mai sunt câţiva sportivi cu rezultate remarcabile. Eu mi-aş dori ca sportivul anului să fie Loredana Toma, dar nu ştiu exact criteriile. Toma are şanse să fie în primele trei locuri, indiferent ce se ia în calcul”, a precizat Vlad.

România, trei medalii la CM 2017

România a participat la Campionatele Mondiale de seniori de la Anaheim (SUA) cu şase sportivi, cucerind trei medalii de aur, prin Loredana Toma (cat. 63 kg), şi una de bronz, prin Dumitru Captari (cat. 77 kg), la stilul smuls.

Campionatele Europene de seniori de la Split (Croaţia) au fost încheiate de delegaţia României cu un total de 17 medalii, dintre care şase de aur, patru de argint şi şapte de bronz. La feminin, în limitele cat. 48 kg, Monica Csengeri a obţinut o medalie de aur (smuls) şi două de argint (aruncat, total), iar Elena Andrieş, două de bronz (smuls, total).

Mădălina Molie a luat bronzul la cat. 58 kg (total), iar Loredana Toma a luat trei medalii de aur la cat. 63 kg (smuls, aruncat, total). În concursul masculin, Ilie Constantin Ciotoiu a cucerit două medalii de bronz, la aruncat şi total, în limitele categoriei 56 kg. La cat. 77 kg, Dumitru Captari a obţinut două medalii de aur (aruncat, total) şi una de argint (smuls), iar Răzvan Martin una de argint (total) şi două de bronz (smuls, aruncat).

La Campionatele Mondiale de haltere pentru cadeţi de la Bangkok (Thailanda), România a obţinut o singură medalie, bronz prin Paul Dumitraşcu, la stilul aruncat, la categoria 69 kg.

România a terminat Campionatele Mondiale de juniori de la Tokyo (Japonia) cu două medalii de bronz, prima fiind cucerită duminică de Paul Dumitraşcu, în limitele categoriei 69 kg, la stilul aruncat, iar a doua de Sorina Hulpan, la total, la 63 kg.

La Campionatele Europene de haltere rezervate juniorilor Under-15 şi Under-17 de la Prishtina (Kosovo), delegaţia României a obţinut 56 de medalii, dintre care 20 de aur, 22 de argint şi 14 de bronz. Din acest total, fetele au obţinut marea majoritate a medaliilor, 17-12-11, iar băieţii 3-10-3.

De asemenea, România a cucerit 19 medalii, 11 de aur, 4 de argint şi 4 de bronz, la Campionatele Europene de haltere pentru juniori şi tineret Under-23, desfăşurate la Durres (Albania). Bilanţul la juniori a fost de două medalii de aur şi una de bronz, iar la Under-23 de 9-4-3.

CITEȘTE ȘI: Alexandru Andrași a învățat meserie de la Diego Simeone

Urmărește-ne pe Google News