4 comentariiPreşedintele Răzvan Burleanu a declarat, după şedinţa Comitetului Executiv, că între cei 5 se vor putea regăsi şi jucători români formaţi în străinătate, dar care sunt eligibili pentru echipele naţionale ale României.
„Azi s-a aprobat regula 5+6 care îşi propune să încurajeze creşterea numărului de jucători formaţi la nivel naţional, eligibili pentru naţionalele României, la nivelul primelor două eşaloane din ţara noastră. Aşa cum ne dorim să contribuim şi la creşterea bazei de selecţie printr-o conectare mai bună la diaspora. Regula 5+6 se aplică începând cu sezonul 2024-2025 şi presupune ca pe durata unui joc să avem cel puţin 5 jucători formaţi la nivel naţional. Iar din vara anului 2025 numărul acestora va creşte la 6. E important de menţionat că jucătorii formaţi în afara României, dar care sunt eligibili pentru naţionalele României, vor fi asimilaţi jucătorilor formaţi naţional. E un principiu pe care îl folosim azi în aplicarea regulii Under 21. Astfel ne dorim să contribuim la repatrierea copiilor români care au plecat în străinătate, dar în acelaşi timp să creştem competitivitatea academiilor din România”, a spus el.
Ce riscă cluburile care vor încălca regula 5+6
Dacă vor încălca regula 5+6, cluburile nu vor fi primi sumele din plăţile de solidaritate acordate de UEFA echipelor care nu participă în grupele cupelor europene.
„Din păcate, atunci când ai un regulament, trebuie să ai şi sancţiuni. Spuneam ultima oară că vom folosi mecanismul plăţilor de solidaritate. În primă fază, sancţiunile vor fi doar de ordin financiar, deci nu vom aplica sancţiuni după modelul regulii U21. Aşa încât ele vor fi legate exact de cuantumul plăţilor de solidaritate de la UEFA, dar şi de fondurile guvernamentale, dacă acestea se vor debloca. În acest an am avut o întâlnire cu premierul României, aşa că suntem încrezători în ceea ce priveşte implicarea Guvernului României, pentru a susţine cele mai importante academii din fotbalul românesc. Ca o actualizare, plăţile de solidaritate de la UEFA se aplică tututor cluburilor din Liga I şi a II-a, care nu se califică în grupele cupelor europene şi care se situează în primele 20 de locuri în clasamentul academiilor de copii şi juniori. Azi, plăţile pentru 2024 sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro. Ca exemplu, dacă un club ar trebui să încaseze 150.000 de euro şi nu respectă regula 5+6, banii vor fi opriţi”, a precizat Burleanu.
Potrivit acestuia, „din anul doi de implementare a regulii, sancţiunile se vor extinde şi asupra cluburilor din Liga I care nu se regăsesc în primele 20 de academii. Aşa că un club va trebui să plătească o amendă care va fi echivalentul sumei din plata de solidaritate de la UEFA. Banii strânşi din sancţiuni vor fi împărţiţi în mod egal de primele trei cluburi din clasamentul academiilor”.
„Am avut nevoie de două şedinţe pentru a-i convinge pe membrii Comitetului Executiv de regula 5+6. Cu siguranţă, dacă ne uităm azi, nu ne aşteptăm ca toate cluburile din Liga I să poată îndeplini această regulă. Pentru că dacă era îndeplinită de toţi, nu mai era nevoie de această regulă. Eu cred cu tărie că putem avea o creştere exponenţială în zona transferurilor. Sigur că e posibil ca la un moment dat să avem şi un dezacord, dar în sinea lor, toţi oamenii din fotbalul românesc vor trebui să împărtăşească această viziune. Pentru că fotbalul este ultima proprietate publică a noastră, el nu aparţine unui patron sau unui preşedinte, aparţine tuturor suporterilor. Iar suporterul când se uită la echipa pe care o iubeşte îşi doreşte ca ea să fie sustenabilă din punct de vedere financiar, să nu dispară pentru un an sau doi. De aceea eu sunt dispus să discut cu orice persoană care are o altă opinie despre această regulă”, a mai spus preşedintele.
De asemenea, în cadrul Comitetului Executiv de marţi s-a decis ca jucătorii juniori să nu mai fie obligaţi prin regulament să semneze contracte la vârsta de 16 ani cu cluburile la care evoluează.
„Tot azi au fost aprobate noi prevederi în regulament privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal care fi implementate începând cu 1 iulie 2024. Prima este că a fost aprobată libera circulaţie a jucătorilor juniori amatori până la 19 ani. Ea este considerată o decizie istorică de către sindicatul fotbaliştilor, pentru că prin ea ne-am aliniat regulamentului FIFA. Aceasta va contribui direct la reducerea abandonului din fotbal pe care îl întâlneam până azi. Prin libera circulaţie, jucătorul junior nu mai este obligat să semneze contract la vârsta de 16 ani cu clubul la care evoluează. De asemenea, o nouă decizie la acest nivel face referire la dublarea indemnizaţiilor de formare”, a precizat oficialul FRF.
Funcţia de director sportiv, inclusă în dosarul de licenţiere
Funcţia de director sportiv a fost inclusă de FRF în dosarul de licenţiere pentru Superligă şi competiţiile UEFA. Răzvan Burleanu a explicat că federaţia va organiza cursuri pentru directorii sportivi din luna februarie.
„Începând cu sezonul 2025-2026, echipele din Liga I trebuie să aibă un director sportiv calificat, fie în urma unui curs organizat de FRF, fie a unui curs echivalent internaţional. În acest sens s-a modificat Regulamentul de licenţiere şi sustenabilitate financiară şi vor fi organizate cursuri de directori sportivi. Înscrierile vor începe din 1 februarie, iar cursurile sunt organizate împreună cu o companie belgiană”, a afirmat Burleanu.
În cadrul şedinţei Comitetului Executiv de marţi a fost propusă introducerea unor noi criterii de omologare a stadioanelor de fotbal din România, acestea urmând să fie împărţite în trei categorii. Propunerea vine ca o soluţie pentru detalierea şi buna înţelegere a criteriilor de diferenţiere a stadioanelor în funcţie de eşaloanele competiţionale pentru care acestea urmează a fi utilizate. Vor exista trei categorii pentru fiecare eşalon competiţional în parte, la nivel de seniori masculin: categoria 1, categoria 2 şi categoria 3.
Omologarea stadioanelor se va face şi la nivel de fotbal feminin şi juniori, dar nu pentru fiecare eşalon în parte. Printre criteriile ce vor fi luate în calcul în stabilirea categoriei se numără: dimensiunea terenului; dimensiunile vestiarelor echipelor şi facilităţile oferite de acestea; amplasarea vestiarelor; facilităţile oferite de vestiarele arbitrilor; existenţa cabinetului doping; existenţa şi facilităţile camerei pentru observatori; alte facilităţi oferite de stadion precum locuri pentru persoane cu dizabilităţi, accesul oficialilor la reţea de internet wireless, platforme TV, parcări, facilităţi VIP etc.