Duminică dimineață, Lucian Bute revine în ring după 19 luni de ”tăcere”. ^Se bate cu italianul Andrea Di Luisa. Așteptări și perspective. Lupta va fi transmisă de TVR1

După 19 luni de absenţă din ring, Lucian Bute va boxa iarăşi, într-o gală ce va avea loc în deja faimoasa Bell Centre din Montreal, sâmbătă, 15 august (duminică dimineață în România). Adversar îi va fi italianul Andrea Di Luisa. În aceeaşi gală va lupta şi Bogdan Dinu, ”greul” originar din Buzău, care îl va înfrunta pe americanul Ed Perry.

Aproape că uitasem cum e să fii în aşteptarea unui meci al lui Lucian Bute. La un moment dat, nici nu mai credeam că va mai exista vreodată o luptă oficială de-a fostului campion mondial IBF al supermijlociilor. Întâlnirile cu Froch, cu Jean Pascal, s-au dovedit tot atâtea dezamăgiri, tot atâtea puncte de cotitură în însuşi destinul de pugilist al lui Bute. La care s-a adăugat încercarea nereuşită de colaborare cu faimosul antrenor Freddie Roach. Acum, Lucian pare să fie gata pentru ceea ce ar putea fi – mai ales că are deja 35 de ani şi jumătate – ultima sforţare de a dovedi că a depăşit, în primul rând, şocul teribil al dezastrului cu Froch de acum 3 ani. Şi de a dovedi şi altora, dar şi sieşi, că şi în cazul lui poate exista „comeback”. O a doua şansă…

În 15 august, pe ringul din Bell Centre, acolo unde a început, de fapt, povestea de succes a lui Lucian, cea care l-a făcut un adevărat idol pentru canadieni, românul îl va înfrunta pe cvasinecunoscutul Andrea DiLuisa. Sigur, italianul nu s-a născut ieri, are un palmares decent, fără a cuprinde nimic semnificativ, dar deţine un titlu european, cel EBU-EU, la supermijlocie. Fireşte, e vorba de o luptă de reacomodare a lui Bute cu atmosfera unei întâlniri oficiale. De testare a nivelului la care se află acum. Deci, alegerea lui DiLuisa ca adversar e una logică.

Recomandări

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare

Problema va veni după aceea – nici nu vreau să mă gândesc la o eventuală înfrângere ce ar nărui orice vis de revenire la gloria de altădată – dacă stăm să ne gândim la dorinţa manifestată public de român, aceea de a redeveni campion mondial. Lupta va avea loc în limitele unei greutăţi intermediare, 171 pound (livre), adică aproximativ 77,5 kilograme, situată între supermijlocie şi semigrea. Dacă visul de a fi din nou campion mondial e legat de semigrea, aşa cum a lăsat să se înţeleagă însuşi Bute prin declaraţiile lui din ultima perioadă, se va ivi un uriaş, imens hop. Rusul Sergey Kovalev, unul dintre cei mai duri boxeri ”pound for pound” e deţinătorul a 3 dintre cele 4 centuri mondiale majore. Una se află în posesia canadianului Adonis Stevenson, un adevărat maestru al KO-urilor, la rândul lui. Logic, ţinta lui Bute nu poate fi decât Adonis. O confruntare între cei doi ar stârni un uriaş interes, mai ales în Canada. Poate chiar mai mare decât cel declanşat de înfruntarea cu Jean Pascal. Iar Adonis, în ciuda teribilului său croşeu de dreapta, nu mai e nici el vreun tinerel. Şi nici nu are, totuşi, agresivitatea furibundă, continuă, pe care o avea Froch. Deci, cu o strategie potrivită, gândită bine şi, mai ales, aplicată bine, mi se pare că Stevenson e „de bătut”( Deşi din nou am senzaţia că visez „cai verzi pe pereţi”, fix ca înaintea luptei cu Froch).

Recomandări

Vladimir Putin, primul discurs după ce Ucraina a folosit rachete ATACMS ca să lovească Rusia. Avertisment pentru Occident: „Întotdeauna va exista un răspuns”

Oricum, probabilitatea e mult mai mare decât ar fi în cazul lui Kovalev, un adevărat distrugător al oponenţilor săi de până acum.
Poate se va întâmpla în aşa fel, încât vom ajunge la un meci Bute-Adonis. Ar fi şansa de care Lucian ar avea nevoie. Şi pe care, la urma urmei, poate că ar merita-o din partea sportului căruia i-a dedicat viaţa. Restul, victorie sau înfrângere, va depinde doar de el şi de antrenorul Howard Grant. Dar, mai ales de el. Pentru că, până la urmă, în ring, în toiul luptei, eşti singur. Doar tu şi adversarul tău..

În aceeaşi gală din 15 august, va mai urca în ring un alt român, greul Bogdan Dinu, mutat şi el pe meleaguri canadiene în speranţa câştigării timpului pierdut prea uşor, ca pugilist – nu din vina lui – în România. Cu toate astea, nici în Canada, Dinu nu a avut parte până acum de un „orar” prea intens de meciuri. Cel puţin nu în 2015, acesta fiind prima lui luptă din acest an. Adversar îi va fi americanul Ed Perry, posesorul unui palmares rezonabil, de 20 de victorii, 5 înfrângeri şi două egalităţi. Sper că aceasta va fi cea de-a 13-a victorie a neînvinsului Dinu, după cum sper ca de acum încolo, „aripa” Interbox să sa facă şi mai simţită, astfel încât Bogdan chiar să aibă şansa de a încerca să devină, cu adevărat, un nume în lumea dură a „greilor” profesionişti. Încă e tânăr, la 28 de ani, dar timpul nu are chiar infinită răbdare nici cu el, nici cu nimeni… Deci, ar fi cazul ca traiectoria lui Dinu să ”prindă viteză”, aşa cum speram cu toţii atunci când a decis să se mute în Canada…

Urmărește-ne pe Google News