Libertatea: Ce fel de club e FC Basel?
Dan Potocianu: E înfiinţat în 1893, dar în ultimii 10 ani le-a luat faţa rivalelor din campionat. S-a investit mult şi mi-e greu să-i asociez cu o echipă din România. Au un centru de antrenament cu 20 de terenuri şi un stadion nou, St. Jakob Park, cu o capacitate de 40.000 de locuri. Eu am prins meciurile pe vechiul stadion, dar erau peste 10.000 de spectatori, deşi eram la mijlocul clasamentului.
Ce şanse are CFR Cluj?
Mari, e cea mai accesibilă echipă din grupă. Cei de la Basel nu au tehnica şi inventivitatea noastră, în schimb sunt muncitori şi bine organizaţi. E o echipă care nu vrea să facă puncte în Liga Campionilor cu orice preţ, ci mai degrabă să le ofere fanilor un spectacol. Sunt atipici fotbalului germanic din care fac parte, ies la atac şi se lasă descoperiţi de multe ori.
Diagnosticat cu leucemie, a revenit acasă
Ai prins perioada de ascensiune a clubului?
Nu. Am plecat în 1999 şi m-am întors la Servette, deşi cei de la Basel vroiau să mă oprească. Tocmai fusese instalat antrenor Christian Gross şi s-a produs o emulaţie. Din păcate pentru mine, Servette a avut probleme grave cu banii, apoi am revenit în România, dar a trebuit să renunţ la fotbal la doar 28 de ani, după ce am fost diagnosticat cu leucemie.
Se spune că în Elveţia e un nivel de trai foarte ridicat.
Da, e o ţară unde se trăieşte foarte bine, dar viaţa e un pic cam ternă, iar preţurile sunt piperate. Glumind, pot spune că în Elveţia până şi aerul curat se plăteşte. Totul e organizat până în cele mai mici amănunte, oamenii fac zi de zi aceleaşi lucruri, iar după ora 10-11 noaptea nu mai găseşti nimic deschis. Din punct de vedere al curăţeniei şi al civilizaţiei nu li se poate reproşa însă nimic.
Jucătorii beau bere cu fanii
Potocianu spune că în Elveţia atmosfera în jurul fotbalului e relaxată: ”Fanii elveţieni vin la meci ca la spectacol, pentru a se simţi bine. Pe vremea când jucam la Basel, după fiecare partidă disputată pe teren propriu, era selectat un fotbalist, care se întâlnea cu un grup restrâns de suporteri, care plăteau o sumă modică. Stăteau o oră după meci şi mâncau un cârnăcior, beau o bere şi discutau fel de fel de chestii. Era o mândrie să petreci timp cu fotbaliştii, aşa că nu li se reproşa evoluţia sau rezultatul meciului”.
A învins leucemia!
Fostul fundaş central al lui FC Naţional se ocupă de pregătirea juniorilor din judeţul Caraş-Severin. ”Locuiesc în Reşiţa, oraşul meu natal. Mă ocup de o grupă de juniori, iar de curând am devenit antrenor al selecţionatei judeţene. Am decis să stau departe de agitaţia fotbalului mare şi de stresul provocat de el, mai ales după ce am învins leucemia. Nu mai e fotbalul pe care îl ştiam eu, nu se mai joacă de plăcere, ci de nevoie”, spune Dan.
În 2004, Potocianu a fost diagnosticat cu leucemie limfoblastică acută. După o luptă de câţiva ani cu teribila maladie, timp în care progresul acesteia a fost stopat, tratamentul efectuat la Timişoara a dat roade. În 2008, fostul fotbalist s-a vindecat complet.
Filipescu, alergat de fanii lui FC Basel
Alt român care a jucat la FC Basel, Adrian Falub, a părăsit echipa în 1996, după doar un sezon cu 10 meciuri în Elveţia, deoarece nu s-a acomodat cu stilul de viaţă din ”Ţara Cantoanelor”. Iulian Filipescu a rămas şi el în istoria clubului. În ultima etapă a sezonului 2005-2006, pe când juca la FC Zurich, a dat golul care a stabilit campiona. Alergat de fanii gazdelor pe teren pentru a fi altoit şi cu fumigene aruncate asupra lui din tribună, ”Felipe” a sărbătorit câştigarea titlului chiar pe terenul adversarilor şi a devenit persona non-grata în Basel.
A jucat cu Huggel
Din lotul lui FC Basel din sezonul 1998-1999, atunci când Potocianu a jucat pentru elveţieni, un singur fotbalist mai evoluează pentru roş-albaştrii: Benjamin Huggel. ”Era la primul sezon la seniori, dar era văzut ca o mare speranţă a clubului şi a fotbalului elveţian. Avea în jur de 20 de ani, era un mijlocaş central înalt, dar extrem de agresiv. Acum e cel mai vechi jucător din lot şi e al doilea căpitan al echipei”, declară Potocianu.
Dan Potocianu
Data naşterii: 5 martie 1974
Locul naşterii: Reşiţa
Post: fundaş central
Echipe: CSM Reşiţa (1990-1993), Naţional (1993-1997, 2000-2002), Servette (1997-1998, 1999-2000), Basel (1998-1999).
Are 44 de meciuri pentru Servette şi 10 pentru Basel. Naţională: 1 meci / 0 goluri