ComenteazăBănel Nicoliță (37 de ani) a renunțat la fotbalul de performanță, iar acum este proprietarul și antrenorul unei școli de fotbal din București. „Deja avem 60 de copii și asta e cea mai mare bucurie. În fața lor au un om care a făcut istorie pentru fotbalul românesc”, spune acesta.
Dar până să ajungă aici și să scrie o pagină de istorie pentru FCSB, Bănel Nicoliță, născut la Făurei, în județul Brăila, a avut o copilărie grea.
„Nu aveam ce să mâncăm! Erau zile în care dormeam nemâncați. Nu mi-a fost niciodată rușine s-o recunosc. Dimineața, când ne trezeam, cine prindea hăinuța pentru școală o lua. Făceam cu schimbul. Cu haina, cu adidașii, cu tricoul și așa mai departe. Mă bucur că am avut puterea să trec peste multe în viață”, a povestit Bănel la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de pe GSP.RO.
De la 8 ani, acesta a început să câștige propriii bani: „Munceam cu ziua. Mergeam de la 5 dimineața la muncă, apoi mă duceam la școală și după la antrenament. Nu m-am dat la o parte de la nimic. Ce era pentru familie nu refuzam niciodată. Eu am ajutat pe toată lumea și le-am oferit toată dragostea mea, nu doar banii”.
„Mi-au furat țevile, plasele, tot!”
La finalul carierei de fotbalist, Nicoliță avea în conturi aproximativ 300.000 de euro. Bani pe care i-a pierdut aproape în totalitate după ce a investit în echipa locală, atunci în Liga a 4-a.
Am schimbat vestiare, am făcut dușuri, am făcut multe. Am încercat să le ofer ceva pozitiv, dar mi-au furat țevile, plasele, tot! Eu am făcut ce a depins de mine. Am promovat în Liga a 3-a și am demonstrat tuturor că sunt unic, făcând totul pe banii mei și pe nebunia mea.
Bănel Nicoliță, fost internațional:
Chiar dacă pierdea o grămadă de bani, Nicoliță n-a renunțat la investit în clubul din Făurei: „Mama și frații mei mi-au zis că sunt nebun! Eu am băgat tot acolo și mi-am asumat. Chiar dacă nu iese la final cum mi-am dorit, eu îmi fac damblaua! M-am gândit la copii, că poate găsesc doi, trei care să joace ca mine. Și fotbalul să fie singurul lucru care să-i scoată din sărăcie”.
„Nu-mi pare rău de nimic, chiar dacă am pierdut tot”
Această decizie nu l-a costat doar din punct de vedere financiar, ci și familiar. „I-am explicat soției mele ce îmi doresc. Ea nu a fost de acord și avea dreptate. N-a vrut să vină lângă mine pentru că eu pierdeam bani, nu mai câștigam. A fost nebunia mea! Așa am făcut și am divorțat”.
Și nu și-a pierdut doar soția, ci și prietenii: „Au rămas foarte puțini oameni lângă mine. Dar mă așteptam la asta. Am vrut să văd dacă acei oameni mă recunosc mai târziu, dacă mai au un respect. La masă cu mine erau și oameni foarte bogați, eram curios dacă scot și ei un leu. Mereu plătea fraierul, pe românește. Nu-mi pare rău de nimic, credeți-mă, chiar dacă am pierdut tot. Până la urmă, din asta înveți!”.
Am avut o copilărie frumoasă, chiar dacă a fost săracă. Când veneau weekendurile mergeam și jucam fotbal pe izlaz pe surprizele din guma Turbo. Le strângeam de luni până vineri, iar sâmbăta jucam pe ele.
Bănel Nicoliță, fost internațional