O echipă a ziarului Libertatea a fost la Bordeaux (Franța), săptămâna trecută, unde a asistat la meciul dintre Girondins și Videoton, 2-1 în prima manșă din turul III preliminar al Ligii Europa. Nu am ratat ocazia unui dialog memorabil, ”la dublu”, cu foștii mari internaționali ai ”cocoșilor” Marius Tresor (67 de ani, 65 de selecții, 4 goluri) și Yannick Stopyra (56 de ani, 33 de selecții, 11 goluri). ”Comoara” Marius, unul dintre cei mai buni libero din toate timpurile, supranumit ”Monsieur Bordeaux”, fiindcă e implicat de 37 de ani în viața clubului, e consultant pentru postul tv al clubului din Gironde! Yannick, atacantul-minune de la Cupa Mondială din 1986, debutant la prima reprezentativă la 19 ani, e adjunctul șefului centrului de formare și recrutare condus de alt nume ”gigantesque”, Patrick Battiston. Alături de cei doi ”grei, ale căror nume cei de vârsta noastră și le scriau cu pixul pe dosul tricourilor chinezești din anii 80, am vizitat impozanta bază de pregătire bordeleză. Inima grupării de pe Garonne e un teren de mii de hectare care înconjoară un castel superb. Cu legendele am vorbit despre meciuri care au marcat istoria fotbalului, despre amintirile lor cu români, despre azi, mâine și întotdeauna în sportul-rege!
Libertatea: Suntem la Le Haillan, baza de pregătire a clubului, Că întreb, în primul rând, cum vedeți debutul oficial de sezon pentru Bordeaux? E o dublă simplă cu maghiarii de la Videoton? (n.r. interviul a fost luat joia trecută, înainte de meciul tur, 2-1)
Marius Tresor: Simplu? Ce mai e ușor în fotbal? O să fie un joc complicat pentru noi, este meciul tur, primul joc oficial din această stagiune. Trebuie să ajungem rapid la un nivel bun de pregătire. Antrenorul Gourvennec lucrează zi de zi pentru asta!
Yannick Stopyra: Liga Europei a fost și este un țel important pentru club. Calificarea în această competiție a fost un deziderat major în sezonul trecut și vrem să avem un drum lung. Totuși, sunt mulți jucători noi în lot. Echipa a făcut, însă, meciuri amicale promițătoare (n.r. 4 victorii din 4). Eu sunt încrezător pentru acest sezon. Videoton? Are avantajul că a disputat mai multe jocuri de oficiale. Fiecare are șansa lui. Vom vedea ce va fi în iarbă.
Apropo, Yannick, pe primul tricoul pe care l-am folosit la fotbal, când eram copil, mi-am scris cu pixul ”Stopira”. Cu ”i”, greșit”, nu cu ”y”. Și uite că nu eram singurul fan. Videoton are un fundaș din Capul Verde, Ianique Stopira (n.r. 29 de ani)…
Yannick Stopyra: Sigur, am auzit de el, dar nu, nu e fiul meu!
Marius, tu ești Monsieur Bordeaux…
Marius Tresor: Da, se poate spune așa! Am ajuns la Bordeaux în 198o,venisem pentru un an și s-au făcut 37 de când sunt aici… Regiunea este formidabilă, atrăgătoare, primitoare. Avem munți care nu sunt foarte departe – nevastă-mea iubește zăpada, avem marea lângă noi, avem totul pentru a fi fericiți aici. Sunt multi fotbaliști care au jucat la Bordeaux, au plecat să evolueze în altă parte, apoi, după ce s-au retras, au revenit să trăiască în regiune. E minunat!
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea. ”Dacă nu rata Specht la Craiova… Cămătaru, atacant impozant, dar l-am ținut în frâu”
Ai jucat într-o dublă memorabilă pentru fotbalul românesc, Bordeaux – Universitatea Craiova, din Cupa UEFA, turul II din sezonul 1982-1983. 1-0 în Franța (Giresse 49 pen.), 0-2 după prelungiri (Țicleanu 38, Geolgău 100), în România. Oltenii au mers atunci până în semifinale (n.r. eliminați de Benfica).
Marius Tresor: Da, îmi amintesc. A fost un meci disputat la Bordeaux, apoi am pierdut returul și Craiova s-a calificat. Băiatul care juca alături de mine în centrul apărării, Specht, a ratat o mare ocazie (n.r. a trimis în bară). Îmi amintesc și de atacantul impozant pe care l-am marcat, Cămătaru. Greu de ținut în frâu. N-a marcat, nu?
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea: ”Ce tehnică la Iordănescu!”
Mai e ceva de spus: a doua mea selecție la naționala Franței a fost în 1972, într-un meci cu România. Ce mult a trecut de atunci?! Tânărul Tresor era fundaș dreapta, adus la lot de Georges Boulogne! Am pierdut cu 2-0 (n.r. amical, 8 aprilie 1972, Iordănescu 16, C. Dinu 54) ; e ultima victorie a tricolorilor noștri contra ”Les Bleus”). M-a impresionat atunci un mijlocaș ofensiv, un anume… Iordanescu. Tehnică grozavă! Ne-am revăzut anul trecut, înaintea meciului de deschidere de la Euro 2016 (n.r. 2-1 pentru România).
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea. ”A fost fault la Tătărușanu, la meciul de la Euro 2016”
Apropo de meciul de la Euro 2016? Cum vi s-a părut? De atunci, fotbalul românesc a luat-o la vale…
Marius Tresor: A fost uvertura competiției, ne trebuia o victorie! Uun meci complicat pentru echipa Franței. Am comentat la Paris alături de fostul mare portar german Oliver Kahn. El a spus că primul gol al nostru a venit după un fault al lui Giroud asupra portarului. Asta a avantajat echipa noastră, să fim cinstiți! Și am avut noroc cu execuția lui Payet, din prelungiri!
Yannick Stopyra: Era important să nu pierdem primul joc. Când ratezi startul, e rău pentru ce urmează. Până la urmă, a fost norocul lui Giroud. A făcut un bun Euro. Lui i-a adus încredere acea reușită, deci ”mulțumesc România” (n.r. Franța a pierdut finala cu Portugalia, 0-1 după prelungiri; România a plecat acasă după faza grupelor). În acea echipă a voastră am văzut jucători buni, tineri, nu știu de ce nu îi mai regăsim azi la un nivel internațional important.
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea. ”Fotbalul vostru își va reveni când veți avea antrenori care să știe să lucreze cu tinerii”
Vorbind de jucători tineri, e vreun român în vizorul lui Bordeaux?
Yannick Stopyra: Urmărim orice jucător de perspectivă, nu contează ce pașaport are! Dar Bordeaux e un club foarte complicat, nu este o echipă care să joace pentru mijlocul clasamentului, obiectivul e permanent câștigarea unui trofeu. Noi ne concetrăm pe formarea juniorilor noștri. Suntem campioni ai Franței la mai multe categorii de vârstă, iar cea mai bună recompensă pentru unul dintre membrii din echipa Under 19, de exemplu, e să fie promovat la prima formație! Avem tineri buni, căutam tineri în afara Franței care să fie mai buni și mai puternici ca ai noștri. 60% din tinerii Academiei sunt din regiune Gironde. Fostul mare internațional Patrick Batistton e cel care coordonează toată activitatea de la centru.
Spuneți-ne două numele de tineri bordelezi de care vom mai auzi?
Marius Tresor: Sunt deja doi fotbaliști de la centrul nostru care joacă deja în prima formație, Valentin Vada și Gaetan Laborde. Pe ei mizez!
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea. ”Renunțați la jucătorii bătrâni, la plafonați. Nu contează terenul pe care începi! Tresor a făcut-o pe plajă, eu- pe un teren denivelat”
Cum am putea crește și noi, care suntem atât de jos la nivel de juniori? În România nimeni nu are o bază de pregătire precum cea pe care am văzut-o aici, la Le Haillan.
Yannick Stopyra: Credeți că nu au fost probleme și în Franța? A fost la fel! Am avut echipe mari, jucători mari, însă a fost mereu nevoie să reclădim naționala cu alți și alți jucători. Tinerii sunt Salvarea fotbalului din România și nu numai. Dacă nu lucrați cu tinerii, o să rămâneți în urmă! Renunțați la bătrâni, la plafonați! Lucrați cu cei de 15 ani, 16, 17 ani, cu ei o să aveți generații pentru a face o națională decentă în 5-6 ani. Eu cred că tânărul fotbalist român are calitate. Dar trebuie format! Noi nu suntem antrenori, suntem educatori, formatori! Eu sunt aici pentru a le transmite lor tot ce știu. Marius le arată cum trebuie să se antreneze, cum trebuie să vadă lucrurile…. Când o să lucrați bine cu tinerii, o sa aveți echipe competitive. Bineînțeles, o să vă fie luați cei mai buni jucători, unii vor merge la Manchester, în Germania, Italia, Spania, dar o sa aveți iar o reprezentativă puternică. Legat de baze, nu este nevoie să ai ceva grandios, precum Real Madrid sau FC Barcelona, e de ajuns să ai antrenori buni! Noi am început de unde? Marius juca pe plajele din Guadelupa, eu – pe un teren cu denivelături. Am avut răbdare, antrenorii au avut răbdare cu noi, încredere în noi, am fost pasionați. Deci nu pentru ca nu aveți terenuri și baze bune nu reușiți! Pedagogii trebuie să știe să transmită, să fie modele. Repet, aveți tineri! Așa că nu există motiv pentru care să nu meargă strategia asta de promovare a copiiilor.
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea: ”Mi-a plăcut Moldovan. Hagi a fost magnific”
Marius Tresor: Este adevărat că fotbalul românesc a scăzut mult în ultimul timp, au apărut tot felul de probleme, dar îmi amintesc că, în trecut, exportatați marfă bună în Europa. Uite, la FC Nantes, a fost Keșeru, iar înaintea lui, Viorel Moldovan, un golgheter adevărat. Acum a ajuns acolo și portarul Tătărușanu. Ce român mi-a plăcut mie? Acel formidabil număr 10 care a jucat și la Barcelona, Hagi. Era o plăcere să-l vezi jucând, din punct de vedere tehnic a fost magnific.
Poveștile francezilor Tresor și Stopyra pentru Libertatea. Pele, Platini, Messi Neymar!
Ca Platini?
Marius Tresor: Michel rămâne cel mai bun fotbalist alături de care am jucat! Era un geniu, pase, goluri, tot! După Platini, l-aș pune pe Gerd Muller. Cel mai greu adversar pe care l-am avut. Nici nu-l vedeai pe teren, iar la final, când priveai tabela de marcaj, numele lui era acolo. Știu că este foarte bolnav în acest moment, îi urez sănătate pe această cale!
Pele sau Maradona?
Marius Tresor: Pele!
Yannick Stopyra:… Platini!
Messi ori Cristiano Ronaldo?
Marius Tresor: Ador personalitatea lui Messi, un amestec răvășitor de timiditate, tehnică, forță. Ronaldo e un ”monstru” al fotbalului, dar eu îl prefer pe argentinian!
Yannick Stopyra:… Neymar (n.r. brazilianul e aproape să plece de la Barcelona la PSG, pe 220.000.000 de euro, cea mai scumpă afacere din istoria fotbalului).
”L-am ținut pe Tigana să nu-l bată pe aeroport pe arbitrul olandez Corver”
Unul dintre cele mai cunoscute meciuri din istoria fotbalului e cel dintre Franța și RFG, semifinala CM 1982, din Spania. La Sevilla, pe ”Sanchez Pizjuan”, arena unde Steaua avea să scrie istorie 4 ani mai târziu, cucerind CCE, Franța lui Ettori, Amoros, Tresor, Battiston, Platini sau Giresse juca pentru un loc în finala Cupei Mondiale cu RFG-ul lui Schumacher, Kaltz, Stielike, Breitner sau Rummenigge. S-a terminat 3-3, după o bătălie mai ceva ca la Verdun! După 1-1 în 90 de minute, francezii au condus cu 3-1 în prelungiri (Tresor a marcat golul de 2-1, din semi-foarfecă), dar au luat două goluri în ultimele 10 minute și totul s-a decis la loteria loviturilor de departajare. Nemții au ratat o dată, prin Stielike, ”cocoșii” – de două ori, Six și Bossis. Această semifinală a rămas în memoria tuturor și prin faultul dur al portarului vest-german Harald Schumacher asupra lui Patrick Battiston, pe care aproape l-a băgat în comă, brutalite nesancționată de arbitrul olandez Corver. Tresor, aflat atunci la al doilea Mondial cu Franța, rememorează: ”Acel meci e regretul carierei mele. Corver arbitrase perfect în prima parte, apoi a întors macazul. Ne-am întrebat toți de ce s-a petrecut asta. FIFA are răspunsul! Probabil, o finală Italia – Germania era mai interesantă decât una Franța -. Italia, eu știu?! Țin minte că, după turneu, ne-am reintâlnit noi, nemții și Corver pe aeroport. Olandezul se întreținea cu Rummenigge și ceilalți, râdea, zâmbea. Tigana a sărit să-l bată. Chiar eu l-am oprit să nu facă vreo nenorocire!”. Se spune că olandezul urma să arbitreze și meciul Univ. Craiova – Bordeaux, returul, dar UEFA l-a schimbat la presiunile francezilor, care amenințaseră că nu se prezintă în Bănie! A fluierat, până la urmă, alt batav, Kaiser!
Stopyra, despre duelurile cu Maradona!
Stopyra, unul dintre fotbaliștii care au explodat de tineri în Franța, parcă nu și-a consumat întregul talent. Chiar și așa, atacantul a fost în echipa-tip de la CM 1986 (locul trei cu ”Les Bleus”: ”Atunci a fost everestul carierei mele. Fotbalul a fost, pentru mine, doar plăcere, m-am amuzat pe teren. Eu am jucat la cluburi fără obiectivul de a câștiga titluri, era doar plăcerea de a juca fotbal. De ce? Pentru ca familia mea este o familie de fotbaliști. Străbunica mea, de exemplu, a fondat clubul Lorient. Pentru mine a fost o onoare că am evoluat alături de mari jucători ca Platini, Giresse, Tigana, Battiston, Rocheteau, Tresor. Poate că Franța nu e conștientă de marea valoare a lui Tresor, de calitatea lui ca fotbalist și ca om. E extraordinar. Am fost coleg cu cei mai mari din istorie: Platini, Tresor, Zidane! Cele mai tari meciuri la echipa de club? Cu Bordeaux, contra lui Napoli, cu Toulouse, tot contra lui Maradona, când i-am și eliminat. Diego era diabolic, însă grupul l-a anihilat”.
Tresor: ”Dacă nu mă luat din Guadelupa în Corsica, nu mai auzeați de mine niciodată”
Tresor a început fotbalul acasă, pe plajele din Saint-Anne, Guadelupa. În paralel, făcea atletism și ciclism. La bicicletă a renunțat după ce l-a văzut pe fratele lui căzând și rănindu-se grav. Remarcat de scouterii lui Ajaccio la o echipa obscură din Guadelupa unde juca atacant și era golgheter, Marius a ajuns în Corsica: ”Dacă nu aș fi fost luat acolo, nu ați fi auzit de mine!”.
Transformat din atacant în libero, post care nu mai există azi, Tresor spune: ”Liberoul îi acoperea pe ceilalți trei fundași. Când lua mingea, era capabil să aducă superioritate prin urcările în atac. Eu văd și azi jucători-libero, de exemplu Thiago Silva, de la PSG”.
Tresor a înregistrat mai multe melodii după califcarea la CM 1978 cu naționala Franței, grupate sub titlul ”Sacre Marius”.
Tresor a fost ofertat de Bayern Munchen, în 1980, unde urma să devină urmașul lui Beckenbauer. Marseille a cerut însă o sumă astronomică și totul a picat. Astfel a ajuns la Bordeaux!
Respect pentru Piști Kovacs: ”Mie și lui Adams ne-a zis ”garda neagră”. A revoluționat naționala”
La începuturile sale la națională, Tresor a făcut pereche în centrul defensivei cu Jean-Pierre Adams, fost fotbalist aflat în comă profundă de 35 de ani, după o eroare medicală la o anestezie pentru o operație de ruptură de ligamente!
”Selecționerul Ștefan Kovács ne-a poreclit Garda Neagră, după o victorie în Polonia, și așa a rămas!. Jean-Pierre era tare ca o piatră. A fost un fotbalist remarcabil și ceea ce i s-a întâmplat este o rușine”, spune Tresor. În 1978, la CM din Argentina, Franța încheia 12 ani de absență la marile competiții internaționale. ”Un român e artizanul renașterii noastre. Kovacs a ajuns la națională în 1973. A insuflat în noi bucuria de a câștiga. Discursul lui ne-a mers la suflet. Nu ne-a mai fost teamă să jucăm meciurile importante. După Kovacs, a venit Hidalgo. Echipa Franța putea avea succes împotriva oricărei echipe. Ideea generală: fără complexe! În plus, apăruse și Platini! Titlul european din 1984 și locul al treilea la Cupa Mondială 1986 și locul al patrulea la CM 1982 nu au fost o surpriză pentru noi”.
Ultima selecție a lui Tresor e împotriva Iugoslaviei, la Belgrad în 1983, 0-0. Operat de două ori la spate, a ratat prezența la Euro 84, acolo unde Franța a devenit campioană continentală: ”Nu m-am născut să fiu campion”, spune. Și azi, deși arată impecabil, are probleme cu spatele și cu genunchii.
Cariera lui Marius Tresor
Marseille/ Cupa Franței: 1976
Bordeaux/ Titlul: 1984
Locul 4 la CM 1982
Jucătorul anului: 1972
Inclus de Pele pe lista celor mai buni 100 de jucători din toate timpurile.
A ocupat toate pozițiile în clubul Bordeaux, de la ofițer de presă la antrenor de copii și juniori.
Cariera lui Stopyra
-1977-1983: Sochaux (Franța) 176 jocuri/ 57 de goluri.
-1983-1984: Rennes (Franța) 37/10.
-1984-1988: Toulouse (Franța) 148/ 46 .
-1988 septembrie 1989: Bordeaux (Franța), 34/ 8
1989-1991: Cannes (Franța) 37/ 9
1991-1992: Metz (Franța) 25/ 2
1992-1994: Mulhouse (Franța) 59/ 23.
Vicecampion al Franței în 1980 cu Sochaux
456 meciuri și 132 goluri în Ligue 1
Ca antrenor, a lucrat cinci ani pentru federațiile din Qatar și Emirate, a fost scouter pentru Bordeaux în Antilele Olandeze, Guadelupa ori Martinica.