Astfel, un deputat democrat-crestin suedez a considerat ca este timpul ca fotbalul, prin federatia sa internationala, FIFA, sa fie recompensat pentru meritele avute. Parlamentarul, se pare ca nestiutor in ceea ce priveste problema huliganismului suporterilor, si-a aparat ideea, explicand ca „evenimente remarcabile legate de fotbal au permis stabilirea unor bune relatii intre popoare”.
Unul dintre colegii sai norvegieni, Hallgeir Langeland (stanga socialista), a estimat ca Fidel Castro, ajuns la putere in 1959 dupa o revolutie care a facut 5.000 de victime, ar fi si el un potrivit laureat al premiului Nobel. „Ce prefera oamenii? Dreptul la vot sau acces la sistemele de invatamant si sanatate, dreptul la locuinta sau hrana ca in Cuba?”, se intreaba Langeland.
Un alt candidat cel putin ciudat este condamnatul la moarte american Stanley „Tookey” Williams, care a asasinat patru oameni. El a fost propus la premiul Nobel pentru pace de Mario Fehr, un parlamentar elvetian, activ oponent al pedepsei capitale. Fondatorul sectei Falungong (interzisa in China), Li Hongzhi, a fost propus dupa o intensa campanie internationala, dar se pare ca are putine sanse de a castiga. Din precautie, guvernul chinez, care a lansat un mandat international de cautare pe numele sau, s-a sesizat si a anuntat ca „se opune categoric utilizarii premiului Nobel pentru pace in scopuri politice”.
Lista candidatilor este in mod traditional tinuta secreta, dar cei care au avut propuneri obisnuiesc sa si le faca publice. Mii de persoane din lumea intreaga au posibilitatea de a propune un candidat: fosti laureati, parlamentari si ministri din orice tara, unii profesori universitari si membrii comitetului Nobel.