ComenteazăLibertatea: Cum vi se par primele oferite astăzi pentru un titlu?
Angelo Niculescu: Sunt astronomice în comparaţie cu valoarea fotbalului nostru. Se exagerează. Consider că este o risipă să dai o primă atât de mare pentru o activitate atât de mică.
Cât aţi primit pentru titlul cu Dinamo din 1955?
Am luat câte o primă de joc egală cu salariul pe o lună. În plus, ni s-au dat trei metri de stofă pentru haine. Altă dată, câţiva metri de pânză pentru cearceafuri. Dacă acum lumea ar zâmbi auzind despre astfel de recompense, în acele vremuri ne erau foarte utile.
Dar pentru calificarea la Cupa Mondială din 1970?
Aici a fost o întreagă poveste. Factorii de decizie de la Federaţie au mers la Leonte Răutu (n.r. – pe atunci, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri) să obţină aprobare pentru maşini. Răutu a fost de acord, dar pentru Dacia 1100. Am refuzat şi am insistat să ne dea aprobarea pentru Dacia 1300, model nou pe atunci.
Aţi avut bani să cumpăraţi acea maşină?
Numai eu ştiu cât am alergat să fac rost de banii necesari. Am făcut colectă în familie. Ţin minte că cel mai mult ne-a ajutat bunica soţiei, care ne-a dat 10.000 de lei. Am ţinut acea maşină 22 de ani!