Comentează„Am identificat toate variantele de rezervă pentru antrenamentele echipelor care vor veni la Bucureşti. EURO 2020 nu este în pericol chiar dacă nu se vor îndeplini termenele de construcţie a stadioanelor. Ne-am obişnuit să lucrăm în România în felul acesta. În momentul de faţă vorbim de trei stadioane, nu de patru, deşi noi ne dorim ca şi suporterii lui Dinamo să beneficieze de un stadion nou. Compania Naţională de Investiţii este într-o fază de monitorizare foarte complexă a investiţiei şi comunică în mod constant stadiul lucrărilor. Noi ne dorim să vorbim şi despre investiţiile în bazele de copii şi juniori, pentru că asta a fost o garanţie a României în momentul depunerii candidaturii şi este mai importantă decât finalizarea stadioanelor în martie 2020. Fotbalul românesc are nevoie de stadioane mai multe la nivelul de copii şi juniori, este un aspect extrem de important”, a declarat Burleanu.
România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. UEFA solicită celor 12 ţări organizatoare să pună la dispoziţie alte patru stadioane la standarde internaţionale pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale. Cele patru arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo.
Din motive juridice, lucrările la stadionul Dinamo vor întârzia, noua arenă din Şoseaua Ştefan cel Mare urmând să fie construită pe un alt amplasament, în locul velodromului. Variante de rezervă sunt arenele din Ploieşti, Giurgiu, Voluntari şi Mogoşoaia.
Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală. Astfel, pe Arena Naţională sunt programate meciuri în zilele de 14, 18, 22 şi 29 iunie 2020. Dacă se califică, echipa naţională a României va juca cel puţin două partide la Bucureşti.
„În ceea ce priveşte depunerea candidaturii pentru Campionatul European din 2028, la nivel de UEFA nu mai avem un procent bine definit de 35%, ci un întreg dosar cu foarte multe detalii. Necesarul stadioanelor este de 10, un stadion de peste 60.000 de locuri, două de 50.000 de locuri, 3 de peste 40.000 de locuri, şi patru de 30.000 de locuri. România va putea participa anul viitor cu patru stadioane, cu 40% din necesarul de infrastructură. Asta dacă nu ne vom asuma un nou proiect în oraşe precum Constanţa sau Timişoara, care au nevoie de infrastructură. Ne referim la Arena Naţională, la Ion Oblemenco, Cluj Arena şi Ghencea. Toate cu o capacitate de peste 30.000 de locuri. Nu este suficient dacă îndeplineşti aceste criterii, pentru că avem nevoie de îmbunătăţiri în toate cele patru ţări în baze de pregătire şi antrenament. România poate să participe cu patru stadioane şi cred că ne vom putea asuma ca ţară investiţii în al cincilea stadion, aşa încât România să furnizeze 50% din infrastructura necesară pentru găzduirea unui Campionat European. Un alt avantaj pe care România îl are este experienţa pe care am acumulat-o în proiectul EURO 2020. Trebuie să ne asumăm ca ţară un rol de leadership în acest proiect”, a declarat Burleanu la Casa Fotbalului.
Oficialul FRF a vorbit şi despre posibila candidatură comună alături de Bulgaria, Grecia şi Serbia pentru organizarea Cupei Mondiale din 2030.
„În urmă cu mai mult timp acest proiect a demarat exclusiv la nivel politic, fără ca federaţia să fie implicată şi s-a discutat despre găzduirea Campionatului Mondial din 2030. Am început să fim prezenţi şi să analizăm detaliile pe care trebuie să le luăm în considerare, iar acum la Salonic am fost desemnat de către colegii mei din celelalte federaţii să fac o prezentare în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru Campionatul Mondial din 2030 respectiv Campionatul European din 2028. În ceea ce priveşte Campionatul Mondial, sunt mai multe criterii pe care FIFA le urmăreşte şi cel mai important este cel legat de infrastructură stadioanelor. 35% este reprezentat de starea stadioanelor şi alte 35 de procente sunt reprezentate de către celelalte categorii de infrastructură, baza de antrenament, hoteluri, infrastructura generală, autostrăzi, şi 30% reprezintă propunerea comercială pe care o prezinţi, datele financiare. În ceea ce priveşte stadioanele, ţările candidate trebuie să prezintă 14-16 stadioane din care FIFA să aleagă. Pentru deschidere şi finală stadionul trebui să fie de cel puţin 80.000 de locuri, pentru semifinale trebuie să aibă 60.000 de locuri şi toate celelalte stadioane trebuie să aibă în minim 40.000 de locuri. Astăzi avem un singur stadion funcţional în cele patru ţări, România, Bulgaria, Grecia şi Serbia şi acel stadion funcţional este la Bucureşti, Arena Naţională, de 55.000 de locuri. Toate celelalte ţări nu au infrastructura necesară organizării unui Campionat Mondial. Cred că am fost politicos în afirmare. Bulgaria şi-a asumat că va investi în următorii trei-patru ani în stadioane cu capacitate de 40.000 de locuri, Grecia la fel, a zis că îşi va moderniza Stadionul Olimpic şi va investi în alte stadioane, Serbia la fel, că va investi în două stadioane”, a precizat Răzvan Burleanu.
„În momentul de faţă se discută despre un alt dosar, între Marea Britanie şi Irlanda, iar în Europa mai vorbim de o altă candidatură, a Spaniei împreună cu Portugalia şi Maroc. Şi mai avem o altă candidatură din America de Sud, odată cu aniversarea a 100 de ani de Campionat Mondial”, a mai spus Burleanu.
Guvernele României, Serbiei, Bulgariei şi Greciei au semnat, sâmbătă, la Salonic, Memorandumul de înţelegere pentru constituirea Comitetului iniţial de organizare în vederea candidaturilor comune pentru organizarea UEFA EURO 2028 şi a Cupei Mondiale de fotbal din 2030.
ANALIZĂ | Răzvan Burleanu, 5 ani de mandat în fruntea FRF. Multe promisiuni, puține calificări