6 comentarii- Actualul șef al forului care conduce fotbalul european, slovenul Aleksander Ceferin, vrea să schimbe statutul UEFA astfel încât să obțină un al patrulea mandat, ceea ce a provocat nemulțumire în rândurile membrilor.
Din 2016 șef al UEFA, Aleksander Ceferin, 56 de ani, se află la al treilea mandat în fruntea forului continental. Slovenul ar vrea să schimbe regulamentele, astfel încât să poată continua în fruntea UEFA până în 2025, o idee care nu le-a picat bine altor membri ai forului continental, conform The Independent.
„Ceferin și aliații lui au ridicat propunerea la o întrunire a Comitetului Executiv al UEFA dinainte de tragerea la sorți pentru grupele Euro 2024. Scopul este modificarea statutului UEFA, așa încât slovenul să poată avea mai mult de trei mandate”, scrie publicația britanică, citând surse informate.
De ce s-a format „opoziția”
Mai mulți membri importanți UEFA, care nu-i sunt loiali lui Ceferin, consideră nedemocratică o astfel de mutare și ar pune la cale detronarea slovenului.
Iar David Gill, vicepreședintele UEFA din partea Ligii Engleze, și „mulți dintre cei implicați” îl văd pe Răzvan Burleanu drept candidat ideal al opoziției.
Chiar Aleksander Ceferin este cel care a stabilit limita de 3 mandate, la primul lui congres ca președinte UEFA. Primul lui mandat, început în septembrie 2016, a fost mai scurt decât unul obișnuit, de numai doi ani și jumătate, el fiind ales în funcție după suspendarea lui Michel Platini.
Acesta este și argumentul de care Ceferin vrea să se folosească, faptul că primul mandat nu a fost „plin” și nu ar trebui luat în calcul.
Ceferin speră ca propunerea lui să fie votată la Congresul UEFA din februarie, de la Paris. El are nevoie de majoritate la vot, ca măcar 28 dintre cele 55 de țări membre să voteze „pentru”.
De ce este bine văzut șeful de la Casa Fotbalului
Cum de s-a ajuns la Răzvan Burleanu? Președintele FRF are o imagine foarte bună la nivel internațional, fiind membru în Consiliul FIFA din aprilie 2021.
The Independent scrie că „el este văzut drept un administrator excelent și responsabil, crescând legat de fotbal ca fiu al fostului fotbalist de primă ligă Gheorghe Burleanu”.
În septembrie, Burleanu și 3 vicepreședinți UEFA au protestat, într-o ședință de Comitet Executiv, împotriva planului de reintegrare a Rusiei în fotbalul internațional la nivel de juniori.
Potrivit Sky News, trei vicepreședinți UEFA, polonezul Zbigniew Boniek, englezul David Gill și galeza Laura McAllister, s-au opus planului de a reaccepta Rusia și s-au abținut de la vot.
Ceilalți doi vicepreședinți, italianul Gabriele Gravina și suedezul Karl-Erik Nilsson, au votat pentru întoarcerea Rusiei.
Rob Harris, corespondentul Sky News, a dezvăluit că „Răzvan Burleanu a profitat de prezența la ședință pentru a vorbi împotriva readmiterii echipelor Rusiei, dar nu a putut vota”.
Ca membru al Consiliului FIFA, șeful FRF poate asista la reuniunile Comitetului Executiv UEFA, însă nu are drept de vot.
De altfel, FRF a anunțat pe site-ul oficial, pe 29 septembrie, că va boicota revenirea Rusiei.
În urma presiunilor, președintele UEFA, Ceferin, a dat înapoi. În octombrie s-a confirmat că reprezentantele Moscovei rămân suspendate la orice nivel.
Răzvan Burleanu nu a reacționat în urma articolului The Independent și nici FRF nu a transmis vreun comunicat de presă.
Reales pentru al treilea mandat în 10 secunde
Anul trecut, Răzvan Burleanu a fost reales președinte al FRF, fiind votat în unanimitate de cei 266 de membri prezenţi dintre cei 278 afiliaţi.
Tot procesul a durat 10 secunde, iar înainte de asta, însuși Aleksander Ceferin le-a transmis un mesaj video alegătorilor.
În acest context, al relației bune Burleanu – Ceferin, informațiile presei britanice par surprinzătoare.
Cine este Răzvan Burleanu
Răzvan Burleanu este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi fost angajat în cadrul Parlamentului României şi Administraţiei Prezidenţiale.
După ce a practicat fotbalul în paralel cu arbitrajul, acesta s-a decis la 19 ani să renunţe la sportul de performanţă.
Pasul următor a fost făcut la cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
Răzvan Burleanu a mai urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Colegiul Naţional de Apărare, definitivându-şi studiile prin susţinerea tezei de doctorat în cadrul SNSPA.
Fără să fie membru al vreunui partid politic, acesta a lucrat la Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României – Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă – controlul respectării legalităţii în procesele electorale şi Administraţia Prezidenţială – Departamentul pentru minorităţi naţionale.
A fost preşedinte al Federaţiei Română de Minifotbal și preşedintele Federaţei Europene de Minifotbal.
Răzvan Burleanu este președintele FRF din martie 2014, după ce l-a înlocuit pe Mircea Sandu. Cu o seară înaintea alegerilor, fostul internațional Gică Popescu s-a retras, după ce a fost condamnat în „dosarul transferurilor”. În 2018, Burleanu l-a învins pe Ionuț Lupescu în alegeri, iar anul trecut, nici măcar n-a avut contracandidat.