Ori de câte ori un copil, victimă a agresiunii adulților, are curajul să se ridice și să vorbească, îl suspectăm că vânează popularitate.
Că vrea audiență.
Iar dacă adulții vizați de mărturii sunt cunoscuți și au un prestigiu în societate, nici măcar nu mai sunt întrebați dacă ce spun minorii e adevărat!
După o expresie senină a lui Cozmin Gușă, patronul Realitatea TV, „Este un principiu în mass media, pe care l-am explicat de mai multe ori: lupi între noi, haită cu cei de afară”.
Haită cu cei slabi, vulnerabili și abuzați.
Ce spune despre noi, ca societate, acest lucru?
Cinci victime, dintre care două pe camera video, povestesc abuzurile
După o muncă de luni de zile, reporterul GSP Justin Gafiuc a reușit să convingă cinci fete să povestească prin ce au trecut la Cluj, în cantonamentul lotului național de judo.
Ele povestesc agresiunile la care au fost supuse între 12 și 16 ani.
Două dintre victime, Cătălina Rob Ditan și Roxana Pavel, au acceptat ca mărturia să le fie înregistrată video „pentru ca oamenii să afle faptele și alte fete să aibă curajul să vorbească”.
„Eram bătute pe spate cu corzi de cauciuc”
Cele cinci judoka povestesc cum au fost snopite în bătaie, bruscate până s-au lovit cu capul de dulapuri de metal, disciplinate pe spate „cu corzi de cauciuc de 10 centimetri” și avertizate să nu plângă pe timpul bătăii „că ne va fi și mai rău”.
Ele au asistat la momente în care una dintre ele a făcut pe ea de frică, umilință și durere.
„Armata Îngerilor”: abuzatorii sunt victimele!
În tot acest timp, de două săptămâni, MTS, COSR și Federația de Judo nu au întreprins nimic ca să discute cu fetele, nu au avut nici o reacție publică.
În numele FR Judo, președintele Cozmin Gușă folosește Realitatea TV, postul de televiziune al „Armatei Îngerilor”, așa cum le place șefilor de acolo să spună, ca să acuze Gazeta Sporturilor.
Fabulațiile sunt aceleași pe care le folosește Gușă de fiecare dată, atunci când ceva nu-i convine. Pe care le-a folosit și în recenta dispută cu Rareș Bogdan și cu câțiva dintre invitați. „Servicii”, „oamenii lui Coldea”…
„Adevăratele victime sunt tocmai oameni dedicaţi acestui sport”, spune patronul Realității TV, referindu-se la antrenorii care agresează fetele.
Bine, acesta este Cozmin Gușă. Dar ceilalți?
Ministrul din Guvernul Dăncilă: „Nu avem o bază ca să demarăm o anchetă”
Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, for care finanțează centrul de pregătire de la Cluj, tace și el.
Ioana Bran și Bogdan Constantin Matei, fostul și actualul ministru al Tineretului și Sportului, din Guvernul condus de o femeie, asistă imobili la mărturiile unor abuzuri petrecute zi după zi, ani de zile.
Întreaga structură a MTS nu face nimic ca să ajungă la adevăr.
„N-avem nicio sesizare oficială, astfel încât să avem o bază pentru a putea demara propria anchetă internă”, a comunicat chiar azi către ziar Constantin Matei, noul ministru al Tineretului și Sportului.
Dar spune că, „e absolut regretabil dacă s-au întâmplat asemenea abuzuri”. Victimele să meargă în justiție, spune ministrul.
Din mărturiile fetelor judoka reiese un tipar.
Vrem să vedem ce doar ele au văzut?!
Nici una dintre minorele bătute nu a spus imediat părinților ce li se întîmplă.
Când au început să vorbească în familie, unele dintre ele și-au rugat mamele și tații să accepte o versiune mult simplificată: „Ne-au bătut rău”.
Ele discută doar cu psihologii ce li s-a întîmplat cu adevărat la lotul de judo.
Acesta este comportamentul normal al oricărui om abuzat, mai ales al minorilor.
Cinci fete, dintre care două cu nume și prenume, au acceptat să-și expună trăirile și domeniul intim al umilințelor prin care au trecut.
Chiar și cele trei sportive cu identitate nedezvăluită știu foarte bine că, din micile întâmplări, ele pot fi identificate de cei din judo.
Toate și-au luat însă asupra lor acest risc.
Ele își înfruntă nu doar antrenorii, pe care îi vedeau drept mentori, confidenți, modele, pentru lungi perioade de timp ale pregătirii sportive singurele prezențe mature constante din viața lor.
Ei înfruntă și haita.
Dar, mai mult decât orice, victimele înfruntă neîncrederea noastră ca societate și teama că totul se va termina, din nou, cu ele cerând degeaba ajutor.
Le e teamă că nu vrem să vedem ceea ce doar ele au văzut.