ComenteazăS-a născut la Caldogno, provincia Vicenza, pe 18 febbraio 1967.
După ce a debutat la echipa regiunii, a trecut la juniorii echipei L.R. Vicenza, în C1, în schimbul sumei de 500.000 lire. Debutul la prima echipă: 5 iunie 1983, Vicenza-Piacenza, în ultima etapă de campionat.
Cu părinții: mama Matilde și tatăl Florindo.
3 iunie 1984. Baggio marchează primul gol în Serie A, la 3-0 cu Brescia.
20/09/1987. La finalul unui dribling ireal, în care a luat mingea din propriul careu și a dus-o până în celălalt careu, Roberto a marcat al doilea gol în meciul în care Fiorentina a învins-o pe AC Milan cu 2-0. AC Milan avea să fie viitoarea campioană a Italiei.
După una dintre numeroasele sale accidentări este cumpărat de Fiorentina, pentru care debutează pe 21 septembrie 1986, la un joc cu Sampdoria. Iată primul gol în Serie A, cu Napoli: 10 mai 1987. La Firenze a marcat 50 gol în 120 partide. După 5 sezoane cu gruparea viola, Juventus îl cumpără cu 18 miliarde de lire, cifră-record. Dată fiind rivalitatea dintre cluburi, suporterii toscani nu au înghițit mutarea.
Începul lui Robi la Juventus nu a fost facil. Pe 6 aprilie 1991 s-a jucat Fiorentina-Juventus, iar Baggio a refuzat să execute un penalty împotriva grupării viola. La final a primit un tricou al Fiorentinei din partea unui public care l-a huiduit tot jocul. Fanii ”Bătrânei Doamne” s-au supărat.
Trident minunat la Juve, în 94-95: Baggio cu Gianluca Vialli și Fabrizio Ravanelli.
Juve, stagiunea 1992-1993.
A marcat primul gol la Firenze după trecerea la Juventus, pe 29 aprilie 1995.
Pe antrenorul Marcello Lippi, Baggio îl va întâlni la Inter și la națională. Raporturile dintre ei au fost marcate de momente tensionate.
Baggio, Maifredi și Gianni Agnelli, în 1990. Agnelli era patronul Fiat, sponsorul principal la Juventus.
28 decembrie 1993: a câștigat ”Balonul de Aur”. Înaintea lui, ceilalți italieni au fost Rivera, în 1969, și Paolo Rossi, în 1982. În 1994, Baggio a terminat al doilea. La Juve a câștigat un titlu, o Cupa UEFA și o Cupa Italiei.
”Balonul de Aur”.
Serie A, Juventus-Genoa 4-0, 31 octombrie 1993, gol Baggio din penalty: golul 100 în carieră.
Cupa UEFA 1992-1993. Semifinala Paris Saint Germain-Juventus 0-1. Baggio punctează, în timp ce francezii Lama și Le Guen sunt disperați. Juventus va câștiga și finala cu Borussia Dortmund.
După dezamăgirea de la CM 1994 lasă Torino pe mâinile lui Alessandro Del Piero. Juventus decide să-l cedeze la AC Milan. Cu rossonerii, Robi câștigă lo scudetto din primul an, marcând împotriva Fiorentinei la 3-1 care aduce titlul milanezilor. Imagine din meciul de pe 24 noiembrie 1996.
Roberto Baggio în tricoul Milanul. Lângă el, tânărul Antonio Cassano.
La Milan, Baggio nu găsește mereu loc în primul 11. Se ceartă cu antrenorul Sacchi. La finele stagiunii, AC Milan termină pe locul 11, în afara Europei. Aici în duel cu francezul Zinedine Zidane, Juventus.
Iulie 1997. Trece la Bologna, unde Baggio înscrie 22 de goluri în 30 de partide, recordul său în Serie. Bologna termină pe 8, în UEFA, iar Robi revine la națională cu Cesare Maldini, care îl cheamă pentru Mondialul din Franța 98.
19 aprilie 1998, Bologna-Milan 3-0. Golul de 1-0 al lui Baggio.
Revine de la CM 98 din Franța, Roberto Baggio se întoarce la Milano, dar la Inter, unde va rămâne două sezoane. Imagine de la meciul cu Parma, de pe 23 mai 2000.
Inter Milano-Real Madrid, 25 noiembrie 1998. Roberto Baggio înscrie golul de 3-1 în poarta celor de la Real Madrid, între buturi era germanul Bodo Illgner.
Robi Baggio sărută tricoul Interului. După el vin francezul Benoit Cauet și legendarul Beppe Bergomi.
Inter-Roma, 30 ianuarie 2000. Baggio îl umilește pe Totti. Croatul Dario Simici e gata să-i sară în ajutor colegului.
Baggio și o execuție spectaculoasă la Inter. Vieri îl privește admirativ.
Cu colegul chilian Ivan Zamorano, la un Inter-Roma din 1998-99.
Alături de Bobo Vieri.
După două sezoane la Inter, Baggio ajunge la Brescia, unde lucrează cu Carlo Mazzone, un fel de Florin Halagian al Italiei.
La Brescia, Robi înscrie 45 de goluri în 99 partite. Sărbătorește cu Gigi Di Biagio golul nr. 200, la un Parma-Brescia 2-2.
Bucuria de după golul 200.
Lacrimile lui ”Divin Codino”, în partida de pe 5 mai 2002, câștigată de Brescia contra Bolognei cu 3-0.
16 mai 2004. Milan-Brescia 4-2, cu Robi aplaudat de un stadion întreg, care n-a uitat perioada petrecut la AC Milan. Brescia Calcio decide să retragă tricoul cu numărul 10 îmbrăcat 4 ani de Baggio.
Aventura la naționala de seniori începe în era lui Azeglio Vicini. Aici, alături de Stefano Borgonovo, pe 16 noiembrie 1988, la meciul cu Țara Galilor. În spatele lor, Luca Vialli.
Italia 90: meciul cu Cehoslovacia, când a marcat un gol mondial.
Tot la meciul cu Cehoslovacia, când a punctat după o cursă fabuloasă.
1994. Locul 2 la World Cup din SUA, în spatele Braziliei lui Romario și Bebeto.
Durerea de pe ”Pasadena”. Roberto Baggio a ratat un penalty, iar Brazilia s-a impus cu 3-2 în finala CM 1994.
Penalty-ul ratat în fața lui Taffarel.
Cu Arrigo Sacchi, la națională. Imagine din 1994.
1998. Baggio dispută al treilea Mondial, în Franțaa, duelul cu Fabien Barthez, din sferturile de finală. Gazdele au câștigat trofeul, după 3-0 în finală cu Brazilia lui Ronaldo.
Cu Giovanni Trapattoni, tot la națională.
29 octombrie 2000. Roberto Baggio sărută mâna lui Papa Ioan Paul al II-lea.
Citind presa.
Baggio, gânditor.
În zilele noastre, oaspetele Festivalului de la Sanremo, cu Luciana Littizzetto.
Baggio, extrem de activ la acțiunile umanitare.
Roberto Baggio, la Peace Summit Award 2010.
Împreună cu soția Andreina Fabbi, pe care a cunoscut-o încă de la 15 ani, cu care are trei copii: Valentina, născută în 1990, Mattia, în 1994, și Leonardo – 2005.
Roberto Baggio, o figură legendară a fotbalului mondial. La Inter a lucrat cu Mircea Lucescu, care l-a adus la o partidă de vânătoare de rațe în Delta Dunării.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!