Fostul mare golgheter Rodion Cămătaru a dezvăluit în revista „FRF Raport de Joc” episoade inedite din cariera sa de fotbalist, dar și care e cel mai mare regret.

”Toate golurile marcate pentru România sunt ca o comoară. Dacă ar fi să aleg trei atunci aș zice golul cu Suedia din 1983, din deplasare, din preliminariile Campionatului European din 1984, prin care am câștigat toate punctele. Apoi golul cu Anglia, de pe Wembley, când am făcut 1-1. Îmi aduc aminte că acea reușită a stat o lună la televizor în deschiderea rubricii de sport. Iar apoi, “dubla” din meciul cu Bulgaria, din 1988, când am învins 3-1 în deplasare, un meci extrem de tare din preliminariile Mondialului din 1990”, a spus Cămătaru despre cele mai importante goluri marcate în carieră.

În ceea ce privește ratarea care i-a marcat cariera, fostul mare atacant a precizat: ”Meciul cu Benfica, returul de la Craiova din semifinalele Cupei UEFA. Conduceam cu 1-0, iar eu am avut o ocazie imensă. Poate dacă făceam 2-0, acum vorbeam altfel. În fine, mă bântuie și acum acel moment, credeți-mă, dar cred că totul a fost din cauza oboselii. Cu patru zile înainte jucasem la națională contra marii echipe a Italiei și câștigasem la București cu 1-0. A fost o încordare, un moment din ăsta în care dacă eram poate mai odihnit, altfel tratam faza. În fine, sunt oameni care și acum își amintesc de acel moment, mai ales oltenii mei cu care mă mai întâlnesc pe stradă”.

În ceea ce privește antrenorii care i-au marcat cariera, Cămătaru a precizat: ”Sunt doi oameni pe care am să-i apreciez întotdeauna: Constantin Cernăianu, antrenorul care a avut curajul să mă promoveze în Liga 1 la nici 17 ani, și Mircea Lucescu, omul care a insistat pentru mine la echipa națională. Mi-a făcut o plăcere deosebită să-l întâlnesc pe Lucescu la dineul oficial de la Cluj înaintea partidei cu Turcia, un om și un antrenor deosebit”.

Rodoin Cămătaru are și un mare regret, faptul că nu a jucat nici un minut la Cupa Mondială 1990 din Italia. 

”Acel moment reprezintă una dintre amintirile mai puțin plăcute din cariera mea și am rămas cu regretul că nu am putut evolua la un Mondial. Chiar dacă au trecut anii, nu am vorbit cu nea Imi de acea perioadă, ce rost ar mai avea explicațiile acum? A fost ceva special, țara noastră venea după căderea comunismului, practic ce s-a petrecut atunci în Italia a fost un mercato. Să nu uităm câți jucători au fost vânduți apoi în străinătate. Iar eu nu mai eram un produs pentru export, jucam în Belgia deja, aveam o vârstă, trebuiau să iasă în prim-plan cei mai tineri. Știu că la meciul din optimi cu Irlanda am ieșit la încălzire, am tot alergat, am sărit la cap, făceam scheme, doar, doar m-o vedea și pe mine cineva, dar din păcate pentru mine nu am fost eu cel introdus pe teren”, și-a reamintit Rodion Cămătaru.

Acesta a dezvăluit și faptul că, în acte, îl chiamă Radion, nu Rodion, cum îl cunoaște o țară întreagă. ”Pe mine de fapt mă cheamă Radion, cu a, nu Rodion așa cum mă știe lumea. Am avut ceva probleme, am schimbat acte oficiale, că lumea mă știa de Rodion, dar eu apăream Radion. Așa erau vremurile atunci, dactilografia cineva o literă greșită și așa îți rămânea numele. Referitor la povestea lor, nu e una nemaipomenită, așa îl chema pe nașul meu și atunci ai mei, cum se proceda pe vremuri, m-au botezat ca pe el”, a mai spus Cămătaru.

Rodion Cămătaru: ”Alibec nu e atacant”

Despre atacanții din ziua de astăzi, fostul golgheter al Europei a menționat: ”Alibec vrea să facă prea multe pe teren, și să centreze, și să dea cu capul. El nu e atacant, pentru că el coboară prea mult, nu stă în careu să fie marcator. Andone a avut o perioadă bună în Spania, acum e puțin în umbră, dar are calități și își va reveni. Cu tot respectul pentru jucătorii de acum, niciodată nu am avut asemenea sincope. Puțin la echipa națională poate, dar nu ai cum, ca atacant, să nu dai gol în 10 meciuri!”

CITEȘTE ȘI: Simona Halep a renunțat la sesiunile de antrenament mental: ”Cred că am luat decizia potrivită!”

 
 

Urmărește-ne pe Google News