După mai puțin de patru ani de la marele eveniment, la 3 septembrie 1922, cel mai mare oraș al provinciei din nordul țării, Cernăuți, a intrat în istoria fotbalului românesc. Atunci, naționala României a disputat, în compania Poloniei, primul său joc pe teren propriu din istorie. Evenimentul a fost larg mediatizat, fiind programate trei zile de sărbători sportive.
Mai mult, la partidă au asistat Principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea) şi Principesa Ileana. Pentru acest meci istoric, selecționerul Teofil Morariu a organizat un trial, la care, din păcate, au lipsit jucătorii de la campioana Chinezul Timișoara. Chiar și așa românii au reușit un rezultat de egalitate, 1-1, în fața unei reprezentative cu mai multă experiență internațională.
”În ceea ce privește raportul internațional, rezultatul e foarte bun întrucât altă dată Polonia a jucat 1 la 0 cu Ungaria, care este una dintre cele mai bune echipe din Europa”, nota, după acest, meci ziarul ”Dimineața”. Partida de pe arena ”Maccabi” din Cernăuți a avut și o asistență pe măsură: 12.000 de spectatori.
Echipe pe criterii etnice
După Marea Unire, fotbalul a luat o mare amploare la Cernăuți. Astfel, acest oraș avea numeroase echipe de fotbal, majoritatea alcătuite pe criterii etnice. Dragoș Vodă era echipa românilor, Maccabi și Hakoah a evreilor, Jahn a germanilor sau Polonia, a polonezilor. În afara acestor formații, în 1922 mai activau în Cernăuți încă cinci cluburi de fotbal, la care criteriul etnic era definitoriu în stabilirea loturilor de jucători: Poale Zion, IASK, Gwiazda, BASK și Dowbusch. Oraș cosmopolit, Cernăuți avea în 1930, conform primului recensământ din România Mare, 111.147 locuitori. Dintre aceștia 27 % reprezentau românii, 37,9 % evreii, 14,6 % germanii, 9,9 % rutenii și ucrainenii și 8 % polonezii.
Cernăuţi, 3 septembrie 1922
Stadion: Maccabi. Spectatori: 12.000
ROMÂNIA – POLONIA 1-1 (0-1)
Au marcat: Kozovits (63) / Duzniak (20)
ROMÂNIA: Szatmari – Bartha, Hirsch – Kozovits, Honigsberg, Koch – Micinski, Guga, Strock, Ronnay, Drescher. Antrenor: Teofil Morariu
POLONIA: Przeworski – Gintel, Fryc – Spojda, Cikowski, Bulanow II – Nizinski, Prymke, Stalinski, Duzniak, Sperling. Antrenori: Jozef Lustgarten, Adam Obrubanski și Stanislaw Zemianski
Arbitru: Schmidt (Austria).