Romanul Zappa a organizat primele Olimpiade

Astazi este ultima zi a celei de-a 29-a olimpiade moderne. Oficial, aceste spectacole sportive au inceput in 1896, la initiativa francezului Pierre de Coubertain, si au reluat, dupa un mileniu si jumatate, traditia Jocurilor Olimpice antice. Putina lume stie insa ca au mai existat patru editii ale Olimpiadei Moderne inainte de initiativa lui Pierre de Coubertin. Ele s-au numit Olimpiade Zappiene, botezate astfel dupa  numele initiatorului lor, Evanghelie Zappa, un roman prin adoptie, care a dat lumii nu numai o noua idee olimpica, cu mai bine de treizeci de ani inaintea lui Coubertin, dar si banii necesari pentru sustinerea lor. Zappa isi doarme somnul de veci langa biserica pe care a ctitorit-o in satul Brosteni, in apropiere de Urziceni, judetul Ialomita.

Vantul dogoritor mai spulbera doar ciulinii Baraganului pe campia din satul ialomitean Brosteni, comuna Ion Roata, unde odinioara se inalta conacul lui Evanghelie Zappa, machedonul venit in Tara Romaneasca pe la anul 1830 si ajuns unul dintre marii proprietari de pamanturi din Muntenia. Doar trei ramasite de ziduri mai vorbesc despre locul unde odinioara poposeau trasuri de lux, unde domni ferchezuiti veneau la mosia lui Zappa pentru vanatoare de mistreti, iepuri, caprioare, prepelite sau dropii. Unde aerul mirosea a vinuri scumpe, tigari fine si bucate alese. Acum, doar cateva caramizi imbatranite, paie uscate, urzici si miros de balegar. Dar aici a trait cel care a avut, primul, inaintea baronului Pierre de Coubertin, ideea reluarii Jocurilor Olimpice.

Nascut la 1800 in Grecia aflata sub stapanire turceasca, in Lamparo, o zona ce apartine azi de Albania, Zappa a avut o tinerete zbuciumata, marcata de apartenenta la Eterie, miscarea revolutionara greaca de eliberare de sub Imperiul Otoman.

Valurile vietii il aduc, in jurul anului 1830, in Tara Romaneasca, unde obtine cetatenia si, odata cu ea, dreptul de a avea proprietati. In cativa ani devine unul dintre cei mai mari proprietari de pamanturi, paduri, hanuri, mori de faina si fabrici de spirt. Dupa o perioada traita in Braila, se stabileste in Baragan, in satul Brosteni, in apropierea Urziceniului, cumparand o mosie, in 1844, de la Alexandru Filipescu, ginerele domnitorului Gheorghe Bibescu.

Tot aici, dar ceva mai tarziu, inalta biserica, terminata la 1859, in preajma zidurilor careia este si inmormantat dupa trecerea la cele vesnice, in 1865.

Intre 1859 si 1889 au avut loc patru editii

Fascinat de legendele Greciei antice, de spiritul olimpic al acelor vremuri, dar si de dragostea pentru tara unde vazuse lumina zilei, Zappa initiaza, in jurul anului 1850, o ampla campanie de reluare a Olimpiadelor. Totul, in contextul in care Pierre de Coubertin, cel considerat parintele Jocurilor Olimpice moderne, nici nu se nascuse, aceasta intamplandu-se abia in 1863. Dupa cativa ani de incercari pe langa autoritatile romane, carora le-a propus, dar fara succes, reluarea Olimpiadelor, Zappa se adreseaza, in 1856, regelui Otto I al Greciei. Acesta isi arata disponibilitatea de a reinvia anticele competitii sportive, pe care le boteaza Olympii, ‘pe propria raspundere financiara’. Cu alte cuvinte, romanul Zappa trebuia sa sustina, din banii proprii, reluarea Olimpiadelor. Dupa un timp de negociere a aspectelor organizatorice, guvernul grec accepta ideea, iar in noiembrie 1859 au loc, in mai multe piete publice din Atena, cu ajutorul celor 3.000 de galbeni austrieci donati de Zappa, intrecerile primei Olimpiade din timpurile moderne, la aproape 1.500 de ani de la interzicerea celor antice, in 393, de catre imparatul roman Teodosiu.

„Zappeion” a fost construit din banii lui

In 1870, la cinci ani dupa moartea lui Zappa – care a asigurat, prin testamentul de aplicarea caruia a avut grija varul lui, Constantin Zappa, finantarea in continuare a Jocurilor Olimpice – are loc a doua editie, mult mai bine organizata. Au participat 31 de sportivi, in noua probe. A fost intonat pentru prima oara Imnul Olimpic, iar premiile au fost inmanate de insusi regele Greciei. In 1875 si 1889 au avut loc intrecerile urmatoarelor doua Olimpiade Zappiene, tot in Atena, ultima editie stand si sub semnul inaugurarii, in 1888, in Atena, a impunatorului ‘Zappeion’, un urias complex expozitional, dedicat manifestarilor olimpice si ridicat, fireste, din averea lui Evanghelie Zappa. In 2004, cu ocazia Olimpiadei gazduite de capitala Greciei, ‘Zappeion’-ul a devenit centrul de presa pentru ziaristii acreditati la Jocurile Olimpice.

Un politist a fugit din post pentru a participa la curse

Conform singurei carti biografice despre viata fascinantului personaj, ‘Evanghelie Zappa. De la Brosteni la Atena’, scrisa de Nicolae Postolache, probele acelor Jocuri Olimpice au inclus competitii de alergari pe distante clasice, 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari si curse hipice. Lor li s-au adaugat concursuri literare, muzicale si folclorice, precum si expozitii-concurs in domenii tehnico-industriale si agricole. Cu toate deficientele de organizare, ce au dus la nasterea unor adevarate legende – in epoca a facut furori povestea politistului care si-a parasit postul pentru a participa la o cursa de alergari -, si in ciuda caracterizarii lor de catre insusi Pierre de Coubertin drept ‘incercari nereusite’ si ‘o restitutie prematura si neindemanatica’, Olimpiadele Zappiene au existat si au avut loc. Chiar patru editii in decursul a 30 de ani. Mai mult, la cea din 1859 au existat si doi romani castigatori, ei fiind, practic, primii nostri campioni olimpici. Este vorba de Dimitrie Atanasiu, invingator la proba de viteza – cel mai probabil, pe distanta de 200 de metri -, si Constantin Cristu, triumfator la aruncari. Ei au primit drept rasplata cununa de maslin, premiul ce incorona fruntea campionilor olimpici.

E inmormantat in Ialomita

Soarta lui Evanghelie Zappa nu a fost insa generoasa cu el pana la capat. Ultimii doi ani din viata si i-a petrecut tintuit la pat de o paralizie generala. A murit la 20 iunie 1865, fiind inmormantat in curtea bisericii din Brosteni, pe care a ctitorit-o. Pe piatra funerara stau inscrise, in greceste, cuvintele: ‘Din partea lui Zappa, lumea sa aiba concursuri olimpice’. In 1896, tot in Atena, avea loc prima editie a Jocurilor Olimpice moderne, in forma gandita de Pierre de Coubertin. Peste cele create din ideile si banii lui Zappa, ca si peste initiatorul lor, s-a asternut, in schimb, nemeritatul colb al istoriei. Ele au ramas doar ‘Olimpiadele uitate’.

Urmărește-ne pe Google News