Scandal cu stadionul de 30 de milioane € al lui U Cluj

Procesul pentru anularea autorizaţiei de construcţie a Stadionului Municipal din Cluj a continuat luni la Curtea de Apel din oraşul ardelean. Avocatul Călin Stegăroiu, reprezentantul unui grup de arhitecţi, care contestă modalitatea de autorizare a costrucţiei, a arătat instanţei că lucrarea a fost autorizată, în ciuda a numeroase deficienţe.

Începerea construcţiei stadionului, pe care va evolua în sezonul următor Universitatea Cluj, a a primit „undă verde” la începutul anului 2009, în luna ianuarie, de fostul primar Emil Boc. Lucrările propriu-zise au fost demarate în vara anului trecut, odată cu procesul care contestă valabilitatea acestora! Planul urbanistic zonal a fost întocmit abia în luna martie, după ce a fost emisă o altă autorizaţie de construcţie, contestată şi ea pentru lipsa avizelor! Grupul de arhitecţi susţine că prin această autorizaţie a fost încălcată legislaţia pentru disciplina în construcţii şi a cerut anularea acesteia.

Construcţia arenei a fost încredinţată unui consorţiu alcătuit din firme locale, cu suma de aproape 30 de milioane euro, dar deja se vorbeşte de creşterea bugetului. Stadionul va avea o capacitate de 30.000 de locuri, cu pistă de atletism şi va respecta standardele UEFA.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Ce contestă arhitecţii
– Emil Boc a semnat autorizaţia de construcţie fără ca să existe un plan urbanistic zonal pentru întreaga zonă;
– Lucrarea nu respectă zona de protecţie a parcului central, care figurează ca monument istoric. Ar fi trebuit ca dosarul de autorizare să conţină şi avizul Comisiei Monumentelor Istorice, dar acesta nu a fost depus la dosar.
 – terenurile pe care se construieşte arena are o situaţie juridică neclară, pentru că făceau parte atât din proprietatea publică a Consiliului Judeţean, cât şi a municipalităţii.
– Ataşarea unor planşe privind proiectul stadionului, cu data ulterioară emiterii autorizaţiei de construcţie.

Primăria: „Nu au făcut dovada nici unui interes sau prejudiciu”

Reprezentanţii municipalităţii au cerut, la fel ca şi la procesul pe fond, să se constate că arhitecţii nu au dreptul să ceară anularea autorizaţiei de construcţie, fără să motiveze absenţa avizelor şi întârzierea realizării planului urbanistic zonal. Juriştii Primăriei şi ai Consiliului Judeţean au susţinut că arhitecţii care au cerut anularea autorizaţiei de construcţie nu au făcut dovada nici unui interes sau prejudiciu, pentru a cere anularea autorizaţiei.

Articol semnat de Mihai Bacalu, Cluj

Urmărește-ne pe Google News