Sportivii sunt fericiţi, antrenorii sunt fericiţi. Ce le răspundeţi, însă, celor care spun că s-a cheltuit prea mult pentru organizarea acestei competiţii, în jur de 60 de milioane de euro?
Le răspund că în primul rând nu trebuie analizat acest lucru. După fiecare competiţie importantă se face un audit. E firesc şi e bine de ştiut dacă mai vrem să organizăm o competiţie de asemenea anvergură. Că e mult sau puţin, eu nu pot să vă spun, pentru că nu sunt auditor, nici nu lucrez la Curtea de Conturi. Dar sunt mândru că am reuşit să câştigăm pariul nostru, acela de a adăuga la o organizare bună, o parte sportivă excelentă.
Sportivii români de la sporturile de iarnă vor antrenori străini. Le veţi aduce specialişti de peste hotare?
Se ştie poziţia mea vis-à-vis de nevoia sportului românesc de a se reaşeza pe baze noi, mai performante. În momentul de faţă există o penurie de antrenori de o foarte bună calitate. Nu trebuie să ne fie ruşine de lucrul acesta, ca să poţi să progresezi în primul rând trebuie să faci o constatare a nivelului unde te găseşti. În anii ‘70 şi ‘80 eram exportatori de expertiză şi competenţă în sport. Avem antrenori străini la fotbal, rugby şi handbal, deci mă gândesc la tehnicieni din Austria pentru sporturile de iarnă, pentru că sunt o autoritate în materie. Mi-ar plăcea să îi pot sprijini pe tinerii sportivi în încercarea lor de a deveni mai buni.
Veţi mai merge în străinătate la schi sau veţi rămâne pe pârtiile din România?
De anul acesta am renunţat şi am stat aici. Nu putem compara deocamdată Poiana Braşov cu marile staţiuni din Franţa sau Elveţia, dar e un domeniu în evoluţie, pârtiile sunt tot mai bine întreţinute, infrastructura hotelieră e foarte bună, poate ar trebui o preocupare pentru programele de după schi, mai ales pentru copii, pentru a deveni o staţiune pentru familie. Primarul Scripcaru are planuri de dezvoltare spre Râşnov, există o idee de conectare a staţiunilor Predeal şi Azuga şi mai departe. România poate progresa mult în sporturile de iarnă şi deja rezultatele încep să se vadă. Nu suntem campioni, dar nu mai suntem nici pe locurile 30 sau 40, suntem în prima treime. Nu trebuie să ne oprim aici, să ne mulţumim cu ce am făcut până acum. E doar un prim pas, e important ce vom face mai departe.
Simțiți vreo vină că patinatorul Emil Imre (n.r. – aur şi argint patinaj viteză) avea doar o singură pereche de patine pe care o folosea şi la competiţii şi la antrenamente?
Nu simt nici o apăsare pentru că nu am ştiam că acel băiat avea doar o pereche de patine. Am descoperit din ziare, dar nu o să mai aibă această problemă. Am investit în acest băiat, a fost în pregătire în Coreea de Sud, o ţară cu mare tradiţie în patinaj, cu care avem un acord. Nimeni nu poate să-mi reproşeze, pentru că datoria altora era să mă informeze şi eu să mă ocup de rezolvarea acelui lucru. Dacă nu mă ocup de acest aspect de acum încolo, ar trebui să mă simt vinovat. Dacă nu ar fi avut condiţii nu ar fi câştigat medaliile. Există tendinţa unora de a spune că un sportiv câştigă singur un concurs, dar el este produsul unei echipe. Noi facem ce ne cer federaţiile, dacă primeam o solicitare de echipament ne simţeam vinovați. Imre va primi suplimentar din partea COSR suma de 5.000 de euro, iar antrenoarea 3.000 de euro, pe lângă premierea din partea statului, care este de 2.200 de lei pentru medalia de aur si 1.400 de lei pentru cea de argint. Deci va avea bani să-şi cumpere multe perechi de patine de acum încolo.
Cum comentaţi speculaţiile că organizarea FOTE v-ar putea propulsa în conducerea CIO?
Hai să rămânem cu picioarele pe pământ! Pe mine m-a motivat un lucru foarte simplu în organizarea acestei competiţii. Şi anume faptul de a putea oferi copiilor din România condiţii civilizate de a practica sporturile de iarnă. Vrem să evolueze şi să-şi îndeplinească visele. Acesta e lucrul cel mai important, nu vreau eu o poziţie undeva, pentru că acolo unii vin şi alţii pleacă. M-a mai motivat dorinţa de a demonstra că în România nu e vorba doar despre câini vagabonzi, cerşetori, hoţi şi corupţie. Putem reprezenta şi ceva bun. Faptul că 920 de sportivi, 600 de oficiali şi experţii tehnici apreciază infrastructura şi putem arăta că aşa dezorganizaţi şi delăsători cum suntem văzuţi, putem fi la fel ca ceilalţi, când avem un obiectiv comun şi punem fundul la muncă, cum se zice. Pe un scaun pot sta şi într-o sală de şedinţă, nu trebuie să merg la CIO.
Foto: Gabriel Chirea