ComenteazăCuprins:
Pe data de 17 februarie 2008, Adunarea din Kosovo adopta cu un cvorum unanim Declarația de Independență a Republicii Kosovo față de Serbia.
Treptat, Kosovo a fost recunoscută oficial de 119 țări din întreaga lume, dar 6 state europene, Serbia, Spania, Grecia, Slovacia, Cipru și România nu recunoscut statul cu capitala la Priștina.
De ce România nu recunoaște Kosovo
A doua zi după autoproclamarea independenţei, Parlamentul de la Bucureşti anunța că „eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu poate fi interpretată ca precedent pentru alte zone şi nici ca recunoaştere sau garantare a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”, potrivit Newsweek.
Fostul președinte Traian Băsescu explica în anul 2015 refuzul în privinţa nerecunoaşterii Republicii Kosovo, invocând pericolul autoproclamării independenţei Transnistriei.
În opinia acestuia, Transnistria și-ar putea declara independența folosind modelul Kosovo, situație în care România nu ar putea contracara o astfel de eventualitate dacă s-ar afla printre statele care au recunoscut fosta provincie iugoslavă.
Argumentul oficial pentru care România rămâne fermă pe poziție și refuză să recunoască Republica Kosovo a fost și este bazat pe temerea vizavi de integritatea Republicii Moldova.
Menţinerea în timp a acestui refuz a fost însă invariabil pusă în legătură și cu pretenţiile de autonomie din Ţinutul Secuiesc.
Anul trecut, după incidentele de la meciul cu Kosovo din preliminariile Euro 2024, MAE a explicat, într-un răspuns pentru Adevărul, că statul român nu recunoaște suveranitatea Kosovo pentru modul în care a ales să-și declare independența, iar poziția aceasta a fost asumată de conducerea de la București atât printr-o declarație a Parlamentului, dar și la nivel de CSAT.
„Poziţia României de nerecunoaştere a suveranității Kosovo este fundamentată pe faptul că Declarația unilaterală de independență nu a respectat normele dreptului internaţional în materie şi nu respectă prevederile Rezoluției Consiliului de Securitate nr.1244/1999. În condiţiile încălcării dreptului internațional prin declarația unilaterală de independență, România nu recunoaşte statalitatea Kosovo. Declaraţia Parlamentului României din 18 februarie 2008 şi reuniunea CSAT din aceeaşi zi au statuat această poziție. Nu există niciun element care să determine modificarea acestei poziții”, arată MAE în poziția oficială transmisă ziarului Adevărul.
România încurajează ambele părți să se angajeze constructiv în cadrul Dialogului Belgrad-Priștina, mediat de UE, care are potențialul de a conduce la soluționarea problemelor pendinte și de a consolida perspectiva integrării UE pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest.
Războiul sângeros cu 13.000 de morți
Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros, soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.
La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nord folosesc numere de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe. Aceștia refuză să recunoască instituțiile din capitala kosovară.
Istoria acestei regiuni este marcată de o serie de evenimente dramatice, iar drumul către pace și stabilitate rămâne unul dificil.
Conflictul din Kosovo are rădăcini adânci în istoria secolului al XX-lea, cu episoade de tensiune și violență care s-au acutizat în special în anii 90. În 1998, tensiunile etnice au escaladat într-un război între forțele albaneze și sârbe, cunoscut sub numele de „Războiul din Kosovo”.
Intervenția NATO în 1999 a avut ca rezultat retragerea trupelor sârbe din Kosovo și instaurarea unei administrații internaționale sub mandat ONU.
În 2008, Kosovo și-a declarat independența, recunoscută de un număr semnificativ de țări, dar nu și de Serbia.
Scandalul permiselor de ședere și al plăcuțelor de înmatriculare
În august 2022, decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o nouă escaladare a tensiunilor. Sârbii locali au blocat mai multe drumuri și au fost auzite focuri de armă, ceea ce a dus la închiderea a două puncte de trecere a frontierei. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a acuzat partea kosovară de provocări și a spus că „atmosfera a atins punctul de fierbere”
În noiembrie 2022, sârbii minoritari din Kosovo au demisionat din instituțiile de stat, în semn de protest față de schimbarea plăcuțelor de înmatriculare. Discuția de lungă durată privind plăcuțele de înmatriculare a alimentat tensiunile dintre Serbia și fosta sa provincie Kosovo,
3.700 de militari KFOR mențin pacea fragilă
Forța NATO în Kosovo (KFOR), care are încă aproximativ 3.700 de militari, inclusiv din România, pentru a menține pacea fragilă din zonă, a cerut Pristinei și Belgradului să dea dovadă de prudență și să prevină escaladarea.
Atât Serbia, cât şi Kosovo vizează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a procesului de aderare, să-şi rezolve problemele bilaterale restante şi să-şi normalizeze relaţiile.