Jucătorul care a purtat banderola Stelei în seara cuceririi Cupei Campionilor Europeni contra Barcelonei (1986) vorbește în premieră despre una dintre cele mai ciudate decizii din cariera sa: trecerea la rivala din Giulești, unde avea să petreacă două sezoane remarcabile, 1993-1995.
“Am poftă de muncă”
”Am poftă de muncă și vreau să las ceva în urmă, să scoatem niște copii despre care să vorbească lumea. Aș vrea să construim ceva după modelul Academiei lui Hagi, unde am și lucrat. Nu putem la nivelul lui, dar Steaua trebuie să redevină un punct de atracție pentru cei mici”, spune cel poreclit ”Moțăței”, după numele localității doljene în care s-a născut.
”Mă bucur că sunt destul de sănătos și familia la fel. Doar piciorul mă supără de la vechea mea pareză, care m-a făcut să ratez Mondialul din 1990. Problemele s-au mutat de pe dreptul pe stângul. Medicii de la Napoli mi-au spus atunci că așa se va întâmpla la bătrânețe. Când m-am decis să fac operație, să îmi pună proteză de șold, a venit pandemia. Urmează însă să mă programez în curând”, explică Iovan.
“M-am simțit umilit de nea Puiu”
Jucător emblematic pentru roș-albaștri, omul care a purtat banderola în finala CCE câștigată cu Barcelona în 1986 povestește în premieră cum a ajuns să joace două sezoane pentru Rapid (1993-1995): ”Nu m-a lăsat sufletul să fac acel pas, dar m-a cam dat la o parte nea Puiu Iordănescu pentru niște întârzieri. Acum pot să spun, că sunt și copiii mari. Am fost pe la barul Melody, am întârziat la antrenament și mi-a dat să fac niște ture drept pedeapsă. Am făcut una, două, mi-a zis să continui, dar n-am mai vrut”.
”M-am simțit umilit. Păi, ori fac două ture, ori fac nouă! Spune-mi direct și gata! Ne-am certat și așa s-a terminat. Dar nu cu ură, cu o ceartă. Dacă m-a dat afară, unde să mă duc? Am ales o variantă tot în București”, completează Iovan.
Eu mai îmbătrânisem și poate, având deja atâtea trofee, nu-mi mai ardea să mă sacrific. Probabil că Iordănescu s-a gândit că, dacă mă păstrează, pot deveni un exemplu rău pentru cei mai mici din lot.
Ștefan Iovan:
”A fost o experiență imensă la Rapid. Înainte să ajung acolo, echipa naviga între primele două divizii, dar, cât am stat în Giulești, s-a format o echipă pentru cupele europene, ne băteam pentru primele patru locuri în Liga 1. La fel ca la Steaua, galeria m-a iubit, fiindcă fanii au înțeles că m-am dus la Rapid cu un gând sincer, să fac performanță”, rememorează Iovan.
“Intrasem pe lista pentru Mondialul din 94”
Iovan e convins însă că Iordănescu nu a acționat cu răutate la adresa lui: ”Nu cred că a avut ranchiună pe un jucător cu care a lucrat și când a cucerit Supercupa Europei, și când a mers în alte finale. Ar fi grav dacă s-a întâmplat așa! Presupun că a și trecut repede peste acel episod, fiindcă după primul an petrecut în Giulești se uita deja să mă ia în echipa națională pentru Mondialul din SUA, în 1994, chiar dacă aveam 34 de ani. Nu știu de ce nu m-a ales finalmente, dar nu sunt supărat. Sigur, m-ar fi bucurat să fiu în lot la acea extraordinară performanță din America”.
4 e locul pe care a terminat Rapidul în Liga 1 în cele două sezoane petrecute de Iovan în Giulești, prinzând și două scurte campanii în Cupa UEFA.
CV Ștefan Iovan
- Data nașterii: 23 august 1960, Moțăței (Dolj)
- Post: libero, fundaș dreapta
- A jucat la CSM Reșița (‘77-80, ‘96-97), Steaua (‘80-91, ‘92-93), Brighton (‘91-92), Rapid (‘93-95), Electroputere (‘95-96)
- Meciuri/goluri L1: 365/20
- Meciuri/goluri cupele europene: 45/2
- Meciuri/goluri națională: 34/3
- A antrenat la Steaua (‘00-03), România (‘04-11), Viitorul (‘13-15), CSA Steaua (‘17-19) – toate secund
- Palmares jucător: Cupa Campionilor Europeni (‘86), Supercupa Europei (‘86), 6 x campion România (‘85-89, ‘93), 3 x Cupa României (‘85, ‘87, ‘89) – toate cu Steaua
Foto: Gazeta Sporturilor
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 3