Campioană europeană en titre, selecționata țării noastre s-a impus cu 2-1 în finala DiaEuro 2015 (19-26 iulie), campionatul de futsal pentru persoane cu diabet, în fața Ungariei, într-un meci disputat duminica trecută. în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Competiția, la care au fost prezente 16 naționale, a fost organizată de Federaţia Asociaţiilor Diabeticilor din România (FADR) şi de Federaţia Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM).

Sportnews.libertatea.ro a luat legătura cu Daniel-Tudor Cosma, 27 de ani, medic rezident de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, la Centrul Clinic de Diabet Cluj-Napoca, în același timp și doctorul naționalei de futsal pentru persoane cu diabet. Doctorul e și cel care a fost coordonatorul proiectului DiaEuro 2015.

De la medic am dorit să aflăm povestea frumoasă a campionilor ”dulci” de futsal ai Europei. Nu a fost nimic așa frumos cum pare.

450 de participanți, 160 de sportivi diabetici

”Am primit aici, la Cluj-Napoca, circa 450 de pesoane. Au fost 160 de sportivi, plus staff-urile tehnice și medicale și invitați. După organizarea evenimentului, care a stat în cumpănă până în ultima clipă, mai sunt necesari 27.000 de euro pentru acoperirea tuturor cheltuielilor – hotel, organizare, arbitri etc, suma strânsă înainte de începerea campionatului fiind insuficientă, afirmă doctorul. A apelat la bănci, firme IT, firme și distribuitori de produse farmaceutice.

”Unii ne-au dat banii lor de hârtie igienică”

”Avem doi sponsori principali, care au fost cu noi de la început, și câțiva mai mici. Puține firme care distribuie insulină ni s-au alăturat și doar una ne-a oferit peste 5.000 de euro”, afirmă medicul.

”Am fost și la firme de panificație, dar ne-au refuzat din necunoștință de cauză: ”Ce, diabeticii au voie să mănânce pâine?! Probabil asociau obezitatea diabetului, dar acolo e vorba de diabet de tip 2. Noi am avut fotbaliști doar cu diabet de tip 1”.

Oaspeții, mai mulți suporteri!

Doctorul se plânge și de lipsa mediatizării competiției – ”la semifinala cu Croația și la finala cu maghiarii, adversarii au avut mai mulți suporteri decât noi” și ”Ungaria a dorit cumpărarea drepturilor de televizare pentru meciurile echipei sale și a finalei, însă nimeni din România nu o dorit transmiterea acestor meciuri” -, apoi acuză autăritățile locale și sportive. ”La acest eveniment a fost prezent doar un reprezentant din partea președinției, conf. univ. dr. Diana Loreta Paun. Atât primarul Emil Boc, cât și ministrul tineretului și sportului, Gabriela Szabo, nu au participat, deși au fost invitați, și n-au n-au trimis pe nimeni, măcar la premiere. Ne doare să vedem lipsa de răspuns a autorităților la acest eveniment european unic în lume”.

De asemenea, atitudinea Federației Române de Fotbal nu a fost una de fair-play. ”Nimeni din apanajul FRF nu a venit la acest campionat, dovedind lipsa de interes pentru performanța acestor tineri. Din partea FRF ne așteptam la un sprijin mai consistent, de ordin financiar. Dar poate FRF se va trezi în al 12-lea ceas și măcar își va „răscumpara” nepăsarea arătată până acum, premiindu-i pe acești campioni europeni „dulci”. Având în vedere golul care va trebui acoperit după acest campionat, nu cred că ne vom permite să-i premiem pe acești tineri cum merită și cum ar fi normal într-o țară care se vrea europeană”.

FRF, doar cupe și medalii

În ultima instanță, Federația a trimis 10 tricouri (lotul a fost de 10 jucători și două rezerve), din care 7 cu mânecă lungă, iar România a început Europeanul în ”cârpele” cu care evoluase și în campionatele precedente. Abia la meciul trei din competiție a sosit echipamentul complet. ”Până le-am imprimat, am apărut cu ele abia spre finalul turneului. Mai bine mai târziu decât niciodată! FRF n-a avut nici un reprezentant la Cluj-Napoca, dar a oferit cupele și medaliile”, spune medicul Cosma.

Steven Redgrave, Gary Hall jr. Activitatea sportivă ajută persoanele cu diabet!

Activitatea fizică în rândul persoanelor cu diabet zaharat constituie unul dintre cei trei piloni (alături de dietă și de tratamentul medicamentos și/sau cu insulină) care asigură succesul tratamentului acestei afecțiuni. Orice persoană cu diabet zaharat are recomandarea de a face activitate fizică minimum 30 min/zi. Sunt recomandate în special jogging-ul, mersul pe bicicleta, mersul în ritm mai alert, înotul. Dar orice sport poate fi practicat de către aceștia dacă, în prealabil, se face o educație riguroasă și aceștia au un bun control glicemic. Daca persoana trece și de vizita medicala efectuată de către specialiștii de medicină sportivă, nu există nici o piedică în practicarea efortului de performanță.

Acuză medicii sportivi de la noi de discriminare!

”Medicii de medicină sportivă ar trebui instruiți în această direcție, să nu se teamă de a da acordul pentru practicarea unui sport de performanță cât timpul persoană cu diabet are un bun control al bolii. Unii pun viza pentru un sportiv care ia cine știe ce pastile ce ies pozitiv la controlul doping sau pentru alții care mor pe teren din cauza unor suplimente necontrontolate, și refuză diabeticii! E discriminare! În Anglia, Germania sau Spania sunt bolnavi de diabet în primele ligii de fotbal. De ce nu am putea și noi să producem campioni mondiali și olimpici cu diabet, cum a reușit Marea Britanie cu Steve Redgrave – 14 medalii olimpice si mondiale la canotaj sau SUA, cu înotătorul Gary Hall jr – 10 medalii olimpice?”, se întreabă retoric medicul Cosma.

Medicul de diabet afirmă că activitatea fizică are numeroase beneficii pentru persoanele cu diabet: ajută la obținerea unui control mai bun al bolii – scade cantitatea de insulină zilnică, poate duce la reducerea dozei de medicamente orale, ajută la scaderea valorilor grăsimilor din sânge, duce la scăderea valorilor tensiunii arteriale și îmbunătățirea tonusului cardio-vascular, îmbunătățirea tonusului fizic și psihic și îmbunătățirea relaților sociale.

Măsurile luat pentru sportivii-diabetici prezenți la Cluj-Napoca

Legat de măsurile de siguranță ce au trebuit luate pentru evitarea incidentelor la CE de la Cluj-Napoca, in timpul activității sportive, a fost necesară determinarea mai frecventă a glicemiei: ”E obligatoriu înainte de efort, în timpul, la sfârșitul și la câteva ore după terminarea efortului. La orice simptom al jucătorului, acesta își determina glicemia. De asemenea, se scad dozele de insulină la masă, înainte și după efortul fizic. Se consumă hidrați de carbon, glucide, în timpul efortului fizic – suc, batoane, dulciuri, pentru a menține constant nivelul glicemiei. Se va face o hidratare corespunzătoare în funcție de intensitatea, durata efortului fizic, dar se va ține seama și de condițiile din mediul ambiant etc. În fiecare seară, toți sportivii erau verificați dacă și-au făcut injecțiile, dacă și-ua respectat tratamentul. Două echipe au venit, din cauza problemelor financiare, fără medic, și le-am pus noi la dispoziție. Una peste-alta n-au fost decât probleme cu o fractură de tibie, la un ucrainean, și câteva contuzii și leziuni musculare minore”.

Diabetul, ca un blestem. Povestea jucătorilor

Câțiva dintre fotbaliștii naționalei persoanelor cu diabet joacă la nivel de amatori, la liga a patra: căpitanul Vida, Palade, cel mai bun jucător la CE din 2014, sau Ionuț Onciu, golgheterul actualului turneu final, cu 19 goluri. Antrenorul tricolorilor e Sorin Mocan, fost fotbalist, antrenor de copii și juniori și arbitru. Delegația României a mai avut un fiziokinetoterapeut, Nicolae Lazăr. Pentru unii dintre fotbaliștii naționalei, diabetul a căzut ca un blestem. Cand antrenorii sau medicii echipelor în care evoluau au aflat că au diabet, le-au sugerat să se retragă, din cauză că sportul este ”periculos” pentru ei! Unii au trecut prin episoade depresive, dar au reușit să se ridice, să se integreze. Toti muncesc și își plătesc taxele și impozitele.

7 fotbaliști la prima selecție

Prima selecție pentru acest lot a avut loc în 2013. S-a făcut prin anunțuri pe site-uri de socializare. ”Au răspuns doar 7 băieți. Cu ei am mers la Europeanul din Croația și am terminat pe 6”, spune antrenorul Mocan. Treptat, s-a construit o echipă plină de ambiţie şi cu dorinţa imensă de a se afirma pe plan european. Cei 10 tineri ”dulci” ai echipei s-au antrenat, au luptat şi au câştigat sub motto-ul ”Nimic nu este imposibil atunci când crezi cu adevărat”. În urma antrenamenelor lunare, în compania unor echipe de futsal din prima ligă din România, a rezultat o echipă solidă, unită.
Finala cu Ungaria a fost un adevărat derby. ”I-am bătut a treia oară la rând. E o mare rivalitate. Au plâns după meci. Ei au o echipă solidă, fac selecție în școli și universități”, explică doctorul.

Succesul echipei Dia România constituie şi un mesaj către toate persoanele cu diabet din România : ”Diabetul ne poate constrânge uneori libertatea, ne poate cere uneori prea multe dar niciodată nu ne poate lua ambiţia, dorinţa, devotamentul pentru cauza noastră si succesul.”

”Nu imi aduc aminte ca România să fi gazduit un campionat european de fotbal sau futsal. Toți specialiștii în diabet din Europa au fost cu ochii pe țara noastră tocmai datorită acestui eveniment. Victoria acestei echipe este un succes nu doar sportiv, ci și al medicinei românești. Țara noastră se înscrie pe traseul țărilor cu adevărat europene, care încearcă să ofere o viață normală pentru persoanele cu unele afecțiuni cronice. Noua eră în care ne aflam ne-a făcut să fim tot mai inactivi și să ne speriem atunci când ne urcăm pe cantar. În aceste condiții, nu trebuie sa ne mire deloc că aproximativ 12% din populația României este diabetică, potrivit ultimului studiu Predatorr, și că un procent uriaș din romani prezintă obezitate sau suprapondere” – dr. Daniel-Tudor Cosma

Lipsurile sistemului medical din România:
– doar 100 de teste de glicemie pe 3 luni (în condițiile în care ar trebui să își ia glicemia de minimum 3 ori/zi);
– lipsa unui medicament de pe piața din România de aproximativ 5 ani folosit pentru tratarea hipoglicemiilor severe sau al comelor (Glucagon);
– accesul dificil la dispozitive de măsurare continuă a glicemiei, pentru evitarea înțepării în deget și care sunt utilizate frecvent de sportivii cu diabet din întreaga lume.

O persoană cu diabet poate consuma 1-2 unități de alcool/zi (o bere 330ml, 1 pahar de vin sec de 150ml sau 35-50ml tărie).

Campionatul de fotbal DiaEuro 2015 a fost organizat de Federația Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR) și a fost susținut de Federația Română de Fotbal. La competiție au participat 16 echipe. Fostul internațional Ovidiu Sabău a fost imaginea turneului.

Lotul României

1. Chivu Florin (portar)
2. Raus Cristi (portar)
3. Cerna Stelian
4. Vida Mihai (capitan)
5. Popescu Miladin
6. Blanari Marcel
7. Onciu Ionuț (golgheter-ul campionatului)
8. Moscalu Andrei
9. Palade Ciprian (golgheterul de anul trecut)
10. Munteanu Adrian
Rezerve: Bojoga Andrei, Iovescu Paul
Antrenor: Mocan Sorin
Medic: Cosma Daniel
Fiziokinetoterapeut: Lazăr Nicolae
Manager echipa: Mesaroș Maria
Rezultate:
Finala: România – Ungaria 2-1
Meciul pentru bronz: Croația – Bosnia&Herțegovina 5-0
Locul 5: Polonia – Rusia 7-4
Locul 7: Italia – Portugalia 1-8
Rezultatele României
Grupa A: România–Italia 6-1, România-Kazakhstan 20-0, România–Bulgaria 13-3.
”Sferturi”: România–Polonia 10-2
Semifinale: România-Croația 2-2, 15-14 la loviturile de departajare
Prima ediție a competiției europene a avut loc în Ucraina (2012), au urmat Croația (2013), Ungaria (2014). Ediția de anul trecut a fost câștigată tot de echipa României. Următoarea ediție a Campionatului European pentru persoane cu diabet ar trebui să aibă loc în Bosnia Herţegovina, însă se încearcă a se lua legătura cu UEFA, pentru a comasa DiaEuro 2016 cu Euro 2016, din Franța.

 
 

Urmărește-ne pe Google News