În cupele europene, parcursul a fost, de asemenea, aproape perfect: patru meciuri, dintre care trei victorii şi un egal. Remiza din Kazahstan cu Aktobe a fost, pe undeva ghinionistă, fiindcă „roş-albaştrii” au fost egalaţi în minutul 89. În Cupa Ligii, Steaua a abătut pe Rapid cu rezervele (scor 2-1). Singurul eşec a fost Supercupa României, pierdută la penalty-uri în faţa Astrei Giurgiu. Aşadar, din zece partide, Steaua a câştigat opt şi a făcut două remize.
Pe lângă aspectele pur tehnico-tactice care se observă în jocul „roş-albaştrilor”, Gâlcă mai are un secret. De fapt, o superstiţie care i-a adus numai succese până acum. „Gâlcă nu schimbă niciodată costumul negru”, ne-au dezvăluit apropiaţii antrenorului.
Mulţi antrenori au „boala” superstiţiilor. Chiar şi marele Mourinho a purtat acelaşi fular şi acelaşi pardesiu indiferent de vreme în primul mandat la Chelsea. Anghel Iordănescu l-a învăţat, probabil, pe Gâlcă să se folosească şi de aspecte colaterale în crearea iluziei succesului. Pe lângă faptul că a purtat un costum gros de lână pe toată durata Mondialului din SUA 1994, doar pentru că avea cele mai multe buzunare interioare pentru iconiţele pe care le pupa când îi mergea mai greu echipei, „Tata Puiu” mai avea şi alte ciudăţenii. Nu primea femei în avionul naţionalei şi nu-l lăsa niciodată pe şofer să dea autocarul cu spatele.
Chiloţii şi şosetele neschimbate meciuri la rând!
Superstiţia lui Gâlcă nu e ieşită din comun. Şi Reghecampf proceda oarecum similar. În plus, le cerea lui Mihai Stoica şi lui Marius Ianuli să se îmbrace la fel. Dacă Reghe purta blugi şi cămaşă neagră, la fel apăreau şi ceilalţi doi. Dacă venea la costum, şi ajutoarele sale erau îmbrăcate la fel.
Alţi tehnicieni aveau alte obiceiuri, mult mai „mirositoare”. Mihai Stoichiţă avea o pereche de chiloţi pe care-i purta doar la meciuri. Chiar şi când, după nenumărate spălări, au început să se deterioreze, „Lippi” n-a renunţat la ei. Chiloţii norocoşi îi erau aduşi în fiecare zi de meci la stadion de soţia sa. Când echipa juca în deplasare, cu acel obiect vestimentar rupt începea să-şi facă bagajul.
Florin Marin era şi mai „ataşat” de alte obiecte urât mirositoare. „Flocea” nu-şi schimba niciodată perechea de ciorapi pe care o purta la un meci terminat cu succes. Şi până la următorul eşec nu-i schimba. Dacă se întâmpla ca echipa să lege câteva victorii consecutive, „Flocea” devenea o teroare pentru vestiar.
Un alt tehnician, cu rezultate mult mai modeste, şi prezent în primul eşalon mai mult în rolul de secund, avea, de departe, cea mai scârboasă superstiţie. Mihai Zamfir, fostul secund al lui Halagian, stătea nici mai mult, nici mai puţin, decât cu degetul în fund!
Din fotbalul mondial, se știa că Jose Mourinho avea, la Chelsea, un palton norocos. Până la urmă, acesta a fost vândut la o licitație, iar banii rezultați au mers în scop caritabil.