Ultima Dorință A Lui Constantin Stroe Nu S-a Mai împlinit

Ultima dorință a lui Constantin Stroe nu s-a mai împlinit: spera FC Argeș să reapară! Cum a negociat fostul director Dacia cu teroristul Escobar și cum a blocat transferul lui Mutu la Steaua

Constantin Stroe, fostul președinte al clubului FC Argeș, a încetat din viață sâmbătă, la 74 de ani.

Oricine pronunţă numele Constantin Stroe se gândeşte, imediat, la automobilul emblematic al românilor, Dacia. A pornit ca inginer la Uzina de Automobile Piteşti şi, în cei 30 de ani care au urmat, a ocupat, succesiv, fucţiile de şef de atelier, inginer şef, director tehnic și manager.

De asemenea, de numele lui Stroe se leagă ultimele performanțe ale clubului FC Argeș, grupare de tradiție a fotbalului românesc. Azi, ”vulturii” din Trivale nu mai există!

Autoritățile locale au vehiculat, recent, numele regretatului Constantin Stroe. Probabil în scop electoral, fiindcă veneau alegerile parlamentare!

La începutul lui decembrie, la iniţiativa primarului Cornel Ionică, au avut loc mai multe întâlniri având ca temă FC Argeş.

Pe lângă reprezentanţii municipalităţii şi cei ai FC Argeş 1953, club fondat în 2014 de foste gorii din Trivale, dar care s-a desființat în această vară din cauza lipsei finanțării, deși obținuse promovarea în liga a treia (!), la întâlniri au participat Viorel Duru, șef al Compartiment Licenţe şi Afilieri FRF şi Adrian Stângaciu, managerul Departamentului juridic FRF. Discuţiile erau orientate spre atingerea obiectivului propus, reapariţia FC Argeş pe scena fotbalistică naţională. Reprezentanţii FRF au prezentat etapele de parcurs şi demersurile pe care cele două părţi, respectiv FC Argeş 1953 şi Primăria Municipiului Piteşti, trebuie să le realizeze astfel încât începând cu sezonul competiţional următor FC Argeş să activeze în campionatul naţional de fotbal. Ulterior, ca obiective ar fi fost promovarea clubului FC Argeș în eșaloanele superioare ale fotbalului românesc.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Constantin Stroe, amintit în scopuri electorale! Era în comă, dar lucra la viitorul echipei

”În cadrul întâlnirii s-au făcut paşi importanţi în vederea atingerii scopului propus, ambele părţi fiind de acord că obiectivul ca FC Argeş să renască este mai presus de orice orgoliu sau interes”, a spus atunci primarul Ionică.

Cornel Ionică l-a propus pe Constantin Stroe să devină preşedintele de onoare al structurii care ar urma să se înfiinţeze şi sub patronajul căreia FC Argeş să activeze.

Numai că, încă de pe 27 noiembrie, Stroe a suferit un anevrism cerebral, fiind internat în comă la Spitalul Bagdasar din București. Iar sâmbătă a încetat din viață. Iar toate discuțiile au fost abandonate! Acum par mai degrabă doar niște acțiuni electorale!

Așa că ultima dorință a lui Constantin Stroe nu s-a mai împlinit: regretatul președinte al lui FC Argeș spera ca echipa lui de suflet să reapară! Ți încă nu e nimic clar.

Artizanul renașterii lui FC Argeș, Stroe a dus echipa în Cupele Europene

Fost director al Uzinelor Dacia, Constantin Stroe e artizanul echipei care în 1998 a jucat pentru ultima oară în Cupa UEFA. Stroe a plecat de la club atunci când francezii de la Renault au decis ca Uzina Dacia să nu mai sprijine financiar echipa FC Argeș. De atunci și până acum, suporterii au încercat în repetate rânduri să îl readucă pe Stroe aproape de fotbal, deoarece Stroe era considerat de aceștia omul-cheie în renașterea clubului.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 3

Anul 1992 găsea echipa alb violetă în Divizia B, fără vreo perspectivă de a mai ajunge curând în liga I. Şansa a venit însă de la Uzina Dacia, care a devenit sponsorul echipei FC Argeş, meritul fiind al lui directorului Constantin Stroe. În doi ani, FC Argeş se întoarce în Divizia A. În sezonul 1993 – 1994, cînd s-a reuşit revenirea pe prima scenă fotbalistică a ţării, la conducerea clubului erau Constantin Stroe – preşedinte al Consiliului Director, Gabriel Sicoe – preşedinte executiv, Viorel Ilinca – vicepreşedinte, Răzvan Tunaru – vicepreşedinte, Doru Toma – director sportiv. În 1998, echipa lui Silviu Dumitrescu ajunge în cupele europene. Intră în UEFA pe tabloul principal, însă în primul tur nu reşeşte să treacă de Celta Vigo (0-1 și 0-7).

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

::placeholdeR–>

Echipa FC Arges a invins pe teren propriu cu scorul de 5-1 (3-0), formatia Sportul Studentesc, in cadrul etapei a XV-a a Diviziei A. In imagine, Jean Vladoiu.

Groparul Cornel Penescu

În 2007, echipa retrogradează în B. După un sezon în Liga a II-a, FC Argeş revine în Liga I şi pare să aibă evoluţii bune. Cu toate acestea, FC Argeş e retrogradată din cauza patronului Cornel Penescu, cel care a fost condamnat după ce a mituit mai mulţi arbitrii şi observatori. De atunci, FC Argeş n-a mai reuşit să revină la gloria de altădată. În vara lui 2013, la finalul a patru sezoane în Liga a II-a, FC Argeş încetează activitatea.

Pe 11 iunie 2013, administratorul delegat al clubului a făcut o adresă Tribunalul Specializat Argeş, în care a cerut intrarea clubului în procedura de insolvenţă. În cererea făcută de Cătălin Barbu, s-a specificat că FC Argeş SA nu mai poate plăti datoriile acumulate către stat şi către terţi. Toţi jucătorii au pleacat, liberi de contract.

A încercat să colaboreze cu Mutu în preluarea echipei

În 2005, Adrian Mutu a anunțat că vrea să preia 51% din actiunile clubului. Vedeta lui Juventus la acea vremea este dispusă să plătească 1,5 milioane de euro pentru pachetul majoritar de acțiuni de la FC Arges, iar tatăl său Spiridon și Constantin Stroe, fostul președinte de onoare al clubului pe vremea în care Mutu evolua la Pitești îl reprezentau. Totul a picat atunci.

FC Argeș, din 1963 până în 1992 în Divizia A

La data de 6 august 1953, un ordin al Ministerului Afacerilor Interne consfinţea naşterea echipei Dinamo Piteşti, viitoarea echipă alb-violet, botezul fiind dat după sora mai mare din Bucureşti. Noua grupare a început de jos, din campionatul orăşenesc însă a reuşit să urce. Prima promovare în Divizia A a avut loc în sezonul 1960-1961, sub comanda antrenorilor Ştefan Vasile şi Tănase. Anul următor s-a întors în Divizia B, însă numai pentru un an, fiindcă din 1963 ajungea din nou în prima ligă, de unde n-a mai plecat până în 1992. Echipa a bifat și primă finală a Cupei României din 1965, jucată cu Ştiinţa Cluj, la Bucureşti, pe stadionul Republicii, câştigată de clujeni cu scorul de 2-1.

Titluri magnifice: 1972 și 1979. E era marelul Dobrin

Anul 1972 îi aduce echipei piteştene primul titlu de campioană. Lotul: V. Stan, D. Ariciu, Spiridon Niculescu (portari), M. Pigulea, C. Olteanu, R. Vlad, I. Barbu, P. Ivan II, D. Ciolan, C. Nedelcu (fundaşi), I. Prepurgel, M. Popescu, Dumitru Ştefan, Emil Dumitru, Ion Roşu (mijlocaşi), inegalabilul Dobrin, C. Radu II, C. Frăţilă, , R. Jercan, Ion Dobrescu, Paul Ciornoavă (atacanţi). Lotul antrenat de Florin Halagian şi Tănase Dima a adus o bucurie inimaginabilă în Trivale. În Cupa Campionilor, în 1972, FC Argeş a bifat cea mai răsunătoare victorie, 2-1 în faţa echipei Real Madrid. În retur, spaniolii aveau să învingă cu 3-1. A fost meciul după care preşedintele Realului, Santiago Bernabeu, şi-a arătat intenţia de a-l transfera pe Nicolae Dobrin, o plecare pe care Ceauşescu a interzis-o pentru a nu crea un ”precedent periculos”.

Nicolae Dobrin tine in mana un buchet de flori si o cupa, primite cu ocazia aniversarii zilei sale, inainte de meciul FC Vaslui-FC Arges, din cadrul etapei a V-a a Ligii I, disputat in Vaslui, sambata, 26 august 2006. LIVIU CHIRICA / MEDIAFAX

FC argeș, campioană în 1979.

După 7 ani, în vara lui 1979, FC Argeş devine campioană pentru a doua oară. Lotul echipei piteştene (antrenat de Florin Halagian şi Constantin Oţet) a fost: Gheorghe Cristian, Andrei Speriatu, Ilie Bărbulescu, Constantin Cârstea, Doru Toma, Viorel Moiceanu, Sevastian Iovănescu, Constantin Stancu, Marin Radu II, Nicolae Radu III, Gheorghe Chivescu, Viorel Turcu, Mihai Zamfir, Doru Nicolae, Nicolae Dobrin, Petre Ivan, Mihai Iatan, Gabriel Trandafirescu, Ion Stancu, Niţu Gheorghe, Sergiu Moisescu, Eugen Ralea.

Dat afară din cauză că n-a vrut să preia conducerea fabricii de autocamioane din Brașov

În 1987, la două săptămâni de la Revolta de la Braşov, Constantin Stroe a fost dat afară de la Dacia pentru că a refuzat să preia conducerea fabricii de autocamioane. În 1990 s-a întors la Piteşti, în funcţia de director general al Uzinelor Dacia. A devenit, doi ani mai târziu, vice-preşedinte al Consiliului de Administraţie. Constantin Stroe este acum preşedintele Asociaţiei Constructorilor Români de Automobile.

Stroe a povestit cum a ajuns la Renault, după Audi, Chrysler, General Motors, Peugeot, Fiat, Daewoo și Hyundai!

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 3

În anii ’90, Dacia a purtat discuții cu opt constructori auto internaționali, sperând să fie preluată, însă cel mai surprinzator nume de pe lista a fostAudi, cu care s-au purtat discuții șapte luni, dar până la urmă proiectul a căzut, spunea Constantin Stroe, vicepreședintele Dacia la acea vreme, la evenimentul de lansare a primei cărți despre istoria mărcii românești. ”Audi ne-au supus unor teste, ne-au dat un motor modern, cerându-ne să-l adaptăm pentru Dacie. Nu ne-au dat nici o schemă, nimic, dar au rămas muți când în două zile Dacia noastră mergea cu motorul lor. Totuși, totul a picat. S-a discutat și cu Chrysler și General Motors, Dacia a fost apoi aproape de un acord cu Peugeot – Citroen. S-a intrat în legătură și cu Fiat. Dacia a discutat și cu Daewoo, însa coreenii, care produceau și la Craiova, doreau să concedieze o bună parte din muncitori. S-au purtat discuții și cu Hyundai, cu care în 1997 s-a semnat și un contract pentru stabilirea unei linii de asamblare pentru modelul Accent, însă planul nu salva uzina, deoarece în asamblare ar fi fost implicați doar 500 din cei 28.000 de angajați ai uzinei. În plus, când cei de la Renault au aflat că s-a semnat o înțelegere cu Hyundai au devenit interesați de uzină, iar în 1999 au semnat contractul de privatizare pentru Dacia”, povestea Stroe în ”Renault și Dacia – de zece ani împreună”, scrisă de Dan Vardie.

Vaporul pentru chinezi și pistoalele lui Escobar

Stroe a povestit și cum Dacia a fost de câteva ori în agonie: ”Spre exemplu, în 1993, când compania își pierduse multe din piețele de export, salvarea a venit de la un transport de 4.400 de mașini în China, cu plata la livrare. Au fost 17 zile de coșmar, mi-a fost frică sa nu pățească ceva vaporul, că era un transport scump, dar neasigurat”. Dacia a ajuns și în Columbia, unde Stroe a negociat în condiții cu totul speciale, ”cu pistolul pe masă” cu unul din oamenii teroristului Pablo Escobar. Finalitatea a fost exportul a 6.000 de mașini.

Citiți și Cum l-a ratat Steaua pe Mutu și de ce a ales ”Briliantul” să joace pentru Dinamo! Povești de acum 23 de ani, la întoarcerea ”Briliantului” în Ștefan cel Mare