ComenteazăUPDATE ora 20:05. Pronunțarea sentinței în dosarul ”Gala Bute” se va face pe 13 martie.
UPDATE ora 13:05. DNA cere condamnarea Elenei Udrea la o pedeapsă cu executare orientată spre maximum prevăzut pentru faptele de care este acuzată.
În Dosarul Gala Bute, Udrea este acuzată de procurori de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Cum anchetatorii au cerut judecătorilor de la Înalte Curtea să acorde pedeapsa maximă pentru aceste fapte, fostul ministru riscă să petreacă 14 ani și opt luni de închisoare, asta dacă va fi condamnată pentru toate cele trei acuzații.
Mai exact, pedeapsa Elenei Udrea va fi formată din condamnarea cea mai grea, care este cea pentru fapta de luare de mită. Codul Penal acordă maximum zece ani de închisoare pentru această infracțiune. La această condamnare se contopesc restul de două eventuale pedepse pentru abuz în serviciu și tentativă folosire de documente false pentru obținere de fonduri europene. Prima infracțiune se pedepsește cu un maximum de șapte ani, iar a doua tot cu maximum șapte ani.
Prin urmare, la sentința de zece ani pentru luare de mită se adaugă o treime din celelalte două (14 ani în total), adică încă patru ani și opt luni. Rezultă, o posibilă condamnare maximă de 14 ani și opt luni.
La polul opus, dacă se iau în calcul doar pedepsele minime, Udrea poate primi o sentință cu închisoarea – asta dacă nu este achitată pentru una, două sau pentru toate cele trei fapte – de doar patru ani și patru luni. Trei ani pentru luare de mită și o treime din cei doi ani pentru abuz în serviciu și cei alți doi ani pentru tentativă de folosirea de acte false în obținerea de fonduri europene.
Procurorul DNA a cerut ca și fostul ministru al Economiei Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu și Ștefan Lungu să primească o pedeapsă cu executare.
Pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Marius Botoroagă procurorii au cerut pedepse cu executare dar reduse cu o treime, după ce aceștia și-au recunoscut vinovăția.
Înalta Curte de Casație și Justiție judecă miercuri ultimul termen în dosarul Gala Bute. A fost audiat Felix Tătaru, care a lipsit de la termenul anterior. Numele său apare în dosar într-o declarație de martor al lui Radu Munteanu.
Felix Tătaru a spus, în fața judecătorilor, că în aprilie 2011, firma sa a încheiat un contract cu PDL Bucureşti, semnat de Udrea, pentru o campanie publicitară, fiind plătiţi 100.000 de euro în avans şi 50.000 de euro la finalul campaniei. Procurorul DNA a spus că există o diferenţă semnificativă între actele puse la dispoziţie de Felix Tataru şi cele de la PDL Bucureşti, unde avansul pentru serviciile contractuale este de 205.000 de euro.
Elena Udrea a spus, înainte de a intra în sediul ICCJ, că se așteaptă să fie achitată, pentru că nu poate fi condamnată pentru mărturie. „Se cere condamnarea, dar se cere şi achitarea, eu mă aştept ca în acest dosar să fiu achitată. Nu cred că se pot da condamnări pe denunţuri mincinoase, neprobate timp de doi ani cu nimic în instanţă”, a spus Udrea, potrivit News.ro.
Pe 15 februarie, Elena Udrea a depus o expertiză psiho-legală în dosarul Gala Bute. Expertiza a fost întocmită de profesorul Tudorel Butoi și ar arăta că declaraţiile date împotriva ei sunt mincinoase.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie 2015 în dosarul „Gala Bute”, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În dosar sunt cercetați şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al FRB Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.