Richard Filaret (19 ani), un junior arădean care, în 2008, a petrecut o jumătate de an la echipa secundă a lui Celtic Glasgow, dar care s-a antrenat şi cu prima formaţie a ”catolicilor”, a dezvăluit amănunte din culisele unui club de calibru al Europei.
Richard a fost remarcat în urmă cu trei ani, la un turneu la care participase împreună cu naţionala de juniori a României. A fost evidenţiat de scouterii prestigiosului club scoţian şi a fost chemat la probe.
 
”Acolo am fost introdus într-un sistem de probă împreună cu un coleg, George Ţucudean, cu un bulgar şi un italian. Am fost testat tehnic, apoi am făcut câteva antrenamente cu echipa secundă şi, la final, am jucat într-un amical împotriva unui club din liga a treia scoţiană”, rememorează fotbalistul.
Întors acasă, a plecat din nou în cantonament cu echipa naţională de juniori, pentru două partide în Turcia, iar impresarul său l-a anunţat că trebuie să meargă la Glasgow, pentru negocieri. ”Când am ajuns acolo, perioada de transferuri aproape se încheiase, aşa că am semnat doar un precontract pe şase luni, nemaifiind timp de negocieri, urmând ca în vară să semnez un contract pe mai mulţi ani. Din păcate, şeful centrului de copii şi juniori, cel care mă adusese, a murit de cancer în aprilie, iar înlocuitorul lui nu s-a înţeles cu Atletico Arad, clubul de la care venisem. Am revenit apoi la Gloria Arad, pentru că nu am mai avut timp de negocieri cu alte echipe. După puţin timp m-am transferat la ACU Arad, în Liga a II-a”, spune Filaret.
Petrecea opt ore pe zi la club
Richard vorbea fluent engleza aşa că nu a avut probleme de acomodare. Împreună cu un coleg locuia în gazdă la o doamnă din oraş, care le spăla rufele, le făcea de mâncare şi le oferea orice aveau nevoie. Juniorul arădean recunoaşte că a fost surprins în Scoţia de intensitatea antrenamentelor şi de viteza de joc.
”Veneam la club dimineaţa, la ora 9.00, şi plecam seara, la 17.00. Aveam două antrenamente pe zi, de luni până joi, atunci când disputam meciuri duminica. Dimineaţa, de la 10.00 la 12.00, lucram la intensitate medie, ceea ce înseamnă în România ceva aproape de maxim. Apoi ne odihneam pentru câteva ore şi seara lucram fizic încă o oră, la intensitate maximă. La echipa a doua nu erau decât jucători, care evoluau în naţionalele de tineret sau juniori ale ţărilor lor de origine. La echipa a doua m-am antrenat alături de Thomas Gravesen, venit de la Real Madrid, sau Steven Pressley, ambii internaţionali, primul danez, cel de-al doilea scoţian”, explică jucătorul român.
„Băieţi, aveţi încredere în voi!”
Portarului Vlad Ignat (15 ani) şi mijlocaşului Nicuşor Stanciu (17 ani), componenţi ai echipei Unirea Alba Iulia, care susţin probe de joc în această perioadă la Celtic Glasgow, Richard le transmite să aibă încredere în forţele lor: ”E un lucru bun că juniorii români sunt doriţi la echipe mari din străinătate. Înseamnă că scouterii văd în ei jucători de viitor. Celor doi băieţi de la Alba Iulia le transmit să se adapteze repede la modul de pregătire scoţian şi să fie sigur pe ei, să nu se creadă inferiori. Dacă au fost chemaţi acolo, înseamnă că au valoare”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News