ComenteazăDacă e miercuri, e un drum București-Budapesta, de circa 15 ore! Vineri, pe Groupama Arena, se joacă Ungaria – România, în preliminariile Euro 2016. La Budapesta, am găsit un iad. La propriu! Fotbalul e, deocamdată, la și altele…
Țărișoara noastră e doar a noastră. Un accident grav, în care au fost implicate trei autoutilitare, blochează DN-ul dinspre Brașov spre Făgăraş. Ocol prin Mărgineni, Șercaia, Șercăița și Perșani, revenire la drumul inițial, trei sferturi de ceas pierdute. Sibiu – Deva, o binecuvântare, e autostradă! Mai departe, însă, încă o nenorocire, la Capruța, înspre Arad. Altă tamponare, altă coloană interminabilă! Aici nu e nici o rută ajutătoare. Și suntem atât de aproape de Săvârșinul regal…
Termometrul urcă cu cât ne ducem spre amiază, noi aproape că turbăm, chiar dacă aerul condiționat duduie de ne scoate plombele! Problema refugiaților care ”violează” granița sârbo-maghiară ne face să credem că va fi un control rutinat la vama de la Nădlac. Dacă ascundem un sirian sărman în portbagaj? Brrr, e o glumă…
Meciul grănicerilor de la Nădlac
Grănicerii sunt însă relaxați. Când aud că suntem ziariști, uită că ne-au cerut pașapoartele și permisul șoferului, ne întreabă de Duckadam, fost polițist de frontieră. Dacă e bine, dacă e sănătos. El, da, Steaua, mai puțin! ”Hai, România!”, spune al nostru. ”S-o crezi tu, e rândul nostru, vă batem după 34 de ani și mergem la Euro”, i-o retează ungurul, un tip tuciuriu, cu alură de luptător în cușcă. N-ai cum să-l contrazici!
Par singurii care se gândesc la fotbal! La Budapesta, unde ajungem în nici trei ore pe M43+M5, două autobande cu circulație lejeră, e altă febră.
De acasă, nu ști ce să crezi. Ce-i cu vânzoleala din capitala maghiară? Nu poți afla decât într-un singur mod. O vizită de lucru la gara Keleti, apoi o ”excursie” prin Budapesta, până spre Nepliget, cartierul în care se află și stadionul pe care se va juca miercuri.
Pizza pentru copii
La gara de est a Budapestei am găsit un delir. Până atunci, chiar am crezut că sunt exagerări, că imaginile care curg pe fluxurile agențiilor de presă sunt puțin lucrate! Deloc! Tocmai se protestează după ce refugiaţii sirieni sau irakieni au fost evacuaţi de pe peroane. Poliţia a înconjurat mulţimea şi nu lasă în gară decât oameni cu bilete interne ori turişti. Situaţia e tensionată şi poate erupe oricînd!
Am plâns, împreună cu cea care îmi e alături. Nu avem nici un copil. ”Cum ar fi să înfiem unul dintre copii de-o șchioapă, de aici, din neantul ăsta?”. Am întrebat unul dintre refugiați dacă nu cumva îmi dă mie bebelușul. Mi-a făcut semne să plec, ca un ”piei, Satană”… Proastă inspirație.
Însă, pentru cei mici, o felie de pizza a fost ca un cadou de Crăciun. Iar părinții care și-au cărat pruncul atâția mii de kilometri au zâmbit. Printre lacrimi și miros pestilențial. Au fost 32 de grade miercuri!
Firesc în nefiresc, indigo la suferință
Povestea tuturora, din mormanul acela de carne care doarme pe caldarâm noapte de noapte, e dramatică, dar și utopică. S-a scris că Germania poate primi și 800.000 de refugiați. Poate? Povestea e, de multe ori, tragică. Un tată libian își hrănește un copil cu biberonul. Un firesc în nefiresc. Mama s-a înecat în Mediterana. Când? Nu mai contează. Un suflet ce a fost și s-a dus! Contează doar ce va fi!
Un coleg scrie pe Facebook că ar fi excepțional să urci într-un tren din acela care-i duce pe sărmani în Austria și Germania. Probabil că ai afla o mie de povești precum a tatălui cu sugarul în grijă. O sută de mii de indigouri de suferință.
Situaţia devine din ce în ce mai greu de controlat
În primă instantă, am vrut să le ofer un tricou al naționalei tricolore și să-i pun pe câțiva să strige ”Hai, România!”. Ce m-ar fi costat? 4-5 euro! Dar nu, miile de refugiați, din Siria, Afganistan, Libia sau de aiurea nu meritau asta! Privirile pierdute ale părinților țâncilor care te emoționau până la lacrimi, așa, ghemuiți, într-o gară lugubră, te tăiau cu lama.
Situația nu e așa de simplă precum pare, din păcate. Și devine din ce în ce mai greu de controlat de autoritățile maghiare, deși cei care le-au invadat țara fugind din calea războiului au ca țintă Austria sau Germania.
Marți a fost un conflict cu Poliția. S-a propus închiderea graniței cu Serbia, principala pompă de refugiați. Marţi, presa a scris despre un caz de malarie. Ambulanțele oricum sunt în du-te vino, însă cineva a refuzat asistența medicală din cauza crucii!… Gara rămâne închisă!
„E periculos prin parc după ora 21.00”
Sau poate că nu! Poate că vor să se ducă în Germania. Și la gara Kispest, și la Koki Plaza, și în parcul Nepliget, de exemplu, aflat la doi pași de arena pe care se va juca vineri, e un adevărat fief al refugiaților.
Practic își dispută teritoriul cu drogați, homosexuali și extremiști tatuați, care au și protestat împotriva imigranților. ”Aveți grijă cum și când veniți la hotel. După ora 21.00 e periculos prin parc! Să nu aveți bani mulți la voi, nu intrați în vorbă cu ei. Iar din mașină să luați tot. Sunt spargeri în fiecare noapte”, ne avertizează recepționerul, un orădean dubios.
Mesajul din gară: „Și noi suntem oameni”
Miercuri noapte au fost mișcări masive de trenuri spre Austria. Poliția locală s-ar pregăti să radieze tabăra de la Keleti! După ce le aduseseră sandvich-uri, lapte pentru sugari, biscuiți… Noapte bună, Ungaria, dar ce urmează?
În tot acest iad, război pentru o viață mai bună ferită de război, nimic despre meci. Și ce meci! Care meci? Hm, mai importantă e viața unui ins, nu?. ”Și noi suntem oameni”, scris pe un perete din gară…
La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!