Într-o perioadă de criză financiară mondială aţi găsit resursele necesare pentru a avea mai mult decât o stabilitate la nivelul Federaţiei Internaţionale…
După ce am câştigat preşedinţia Federaţiei Internaţionale de Judo am stabilit un plan de reformare a judoului mondial, privind aspectul tehnic, logistic , media, marketing, financiar şi nu în ultimul rând promovarea judo-ului la nivel internaţional. Partea financiară a fost unul dintre cele mai importante capitole. Chiar dacă suntem în miezul crizei financiare am găsit resursele necesare de finanţare, datorită unei strategii corespunzătoare care a fost atractivă atât pentru fedraţiile naţionale, federaţia internaţională, sponsori şi parteneri media. Suntem una dintre puţinele federaţii internaţionale care la ora de faţă nu suferă financiar. Avem în continuare fonduri pentru a dezvolta judo-ul pe teremen scurt, mediu şi lung. Totdată, un aspect important este acela că avem şansa să fim oficial primul sport ca participare şi universalitate la Jocurile Olimpice. Vom avea 132 de ţări participante la Olimpiadă. Poate doar atletismul ne va putea depăşi.
În România, reprezentanţii federaţiilor sportive stau din punct de vedere financiar la mπna guvernului. Ce se poate face într-o astfel de situaţie?
Se cere aici o sinergie între susţinerea din partea guvernului, susţinerea sportului de către Comitetul Olimpic şi susţinerea prin strategiile implementate de federaţiile sportive naţionale. Deşi este o perioadă grea, guvernul ar trebui să dea atenţie sportului, pentru că acesta nu reprezintă doar o activitate fizică. Este o parte din chintesenţa spirituală a naţiunii. Este un factor educativ. Factorul de integrare a tinerilor în societate. Reprezintă , pe scurt, sănătatea naţiunii. Cred că întregul sport românesc ar trebui să fie reformat, iar totul să plece de la o analiză profundă, cu o bază de date corespunzătoare.
Există sportivi de performanţă despre care se spune că s-au blazat şi nu pot performa mai departe. Cum comentaţi acest aspect?
Eu cred că aici depinde foarte mult de ce-şi doreşte fiecare sportiv în parte. Depinde , evident şide antrenor. Sănu uită că gena naţiunii române este una propice performanţei. Dar dacă anumiţi sportivi se mulţumesc cu atât înseamnă că asta este valoarea lor.
Ar putea fi introdus judo-ul în şcoli ca element de educaţie pentru copii?
Eu văd judo-ul ca factor educaţional în primul rând, şi, apoi, ca disciplină sportivă pentru tinerele generaţii, începând de la vârsta preşcolară. Apoi, poate fi aplicat în universităţi, în Ministerul de Interne, în Ministerul Apărării. Federaţii importante din lume au încheiat parteneriate cu ministerele de resort din ‚ţările pe care le reprezintă.
Aţi vorbit mai devreme despre marketing , publicitate, ca reţete financiare de succes, la
federaţia pe care o conduceţi. Credeţi că autoritatea Naţională pentru Sport ar trebui să lucreze mai mult la acest capitol?
Dacă vorbim de România, prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este următoarea: ce se doreşte în sport? Dacă se doreşte o letargie continuă a sportului pot fi menţinute măsurile de până acum. Dacă se doreşte o reformare a sportului, şi, implicit a spiritului naţiunii trebuie făcută o evaluare corespunzătoare.
Din punct de vedere organizatoric, ediţia Jocurilor Olimpice de la Londra o va depăşi pe cea de la Beijing?
Nu pot să mă anteepronunţ. Pot să vă dau un răspuns după închiderea Jocurilor Olimpice de la Londra.