1 comentariuO accidentare de ultim moment a lui Radu Niculescu, în meciul cu Slovenia, a eliberat un loc în atacul naționalei, cu 3 zile înaintea plecării tricolorilor în Statele Unite ale Americii. Selecționerul Anghel Iordănescu n-a stat pea mult pe gânduri. A luat un vârf la modă în acea perioadă în Divizia A, cu care lucrase la Steaua și în care avea încredere. S-a gândit la rapidistul Jean Vlădoiu și avea să regrete opțiunea. Mustăciosul ”Charlie” avea să intre în istoria neagră a Cupei Mondiale cu tristul record de ”a doua cea mai rapidă eliminare” (143 de secunde de la intrarea pe teren; recordul e deținut de uruguayanul Jose Batista, eliminat după doar 56 de secunde în Uruguay – Scoția 0-0, la CM 1986).
”Răducioiu, mai bun pe valoare”
Jean Vlădoiu este acum om de umplutură la FRF, unde se ocupă de Fan Clubul Naționalei. ”Căldura aia de la Los Angeles nu pot s-o uit. Nu făcusem cantonamentul din Italia, despre care am auzit că a fost unul dur, solicitant. Așa că am făcut separat, iar ședințele de pregătire erau mai intense decât ale celorlalți. Aveam 13-14 goluri date la Rapid în acel sezon. Steaua mă împrumutase pentru un an și jumătate în Giulești. La națională era greu de ajuns, bătaia era foarte mare. N-aveai cum să joci în fața lui Răducioiu, în condițiile în care nea Puiu evolua cu un singur vârf împins. Răducioiu era mai bun pe valoare. Gândiți-vă că juca la AC Milan! Eu am avut o concurență acerbă, erau nume ca Timofte, Lăcătuș, Craioveanu”, își începe povestea Vlădoiu.
Ar fi fost titular cu SUA
Intrarea la elvețianul Christophe Ohrel l-a marcat pe piteșteanul ajuns acum la 45 de ani: ”N-am atins mingea până atunci. Era 4-1 pentru Elveția, Mihali mi-a trimis o pasă, am făcut un atac protesc. Tinerețea… Eram un jucător fără experiență. N-am avut nicio treabă! Intrarea pare criminală, căci m-am crucit și eu cândam revăzut-o, nu-mi venea să cred, dar nu l-am atins! Vă jur! L-am văzut că vrea să mă lobeze și m-am făcut sanie! M-a speriat și eu când am revăzut-o, era de cartonaș roșu! Nea Puiu m-a băgat la 1-4, ca să intru în ritmul de competiție, fiindcă dorea să înceapă cu mine meciul cu SUA. Răducioiu era suspendat, iar eu eram prima rezervă de atacant”, oftează fostul atacant-buldozer, care adaugă: ”Cu Ohrel nu m-am văzut de atunci! Nu ne-am mai întâlnit! Ce să vorbesc cu el? Să fie sănătos!”.
Înjurat timp de două luni
A urmat chinul pentru Vlădoiu. Revenit în țară, lumea trăgea în el mai mult decât în oricare alt component al delegației. ”Am învățat din acea gafă, m-am ridicat. Dar, timp de două luni după acel meci, am fost înjurat pe unde mergeam cu Rapidul, pe la țară, la meciuri amicale… În Giulești, oricum eram iubit, dar prin deplasări era jale. Jucam meciuri amicale prin sate și prin orașe, iar lumea era împotriva mea. Am dat goluri, iar lumea a uitat, treptat. M-a motivat acel episod, puteam să mă duc în cap! Însă mi-a revenit și m-am întors mai puternic”. Atacul acela nebunesc i-a produs și gaură în buzunar. ”N-am încasat niciun ban. Un titular a câștigat și 30.000 de dolari, adică 6 apartament în Ghencea pe vremea aia, dar eu n-am primit nimic!”.
Apărat de Stelea și de Hagi
După meciul cu SUA, Vlădoiu a fost trimis acasă, după un conflict cu ”secundul” Dumitru Dumitriu. Decizia n-a luat-o însă tehnicianul, așa cum se știe, ci unul dintre colegii lui ”Charlie”. Fostul fotbalist dezvăluie acum un secret vechi de 20 de ani, pe care l-a spun doar familiei și apropiaților.
”Gică Popescu a luat decizia! El m-a dat afară din lot! N-am spus-o decât prietenilor, dar o fac publică acum! Așa a fost! Nu vreau să se înțeleagă altceva, având în vedere momentul greu prin care trece Popescu, dar așa a fost. Acesta a fost adevărul. Ce s-a întâmplat?
Aveam 3 rânduri de echipament, deci câte 3 tricouri. Voiam să le iau pe toate acasă, după Mondial. Era chestiune de orgoliu, erau primele tricouri inscripționate cu numele jucătorilor pe spate, era ceva inedit. După meciul cu SUA, care a urmat celui cu Elveția, nea Țiți intră în vestiar și strigă la masorul Parcea să-i dea un tricou de-al unui jucători, ca să poate să-l dea la schimb cu unul de-al americanilor, pentru fiul său. Parcea îl scoate din geantă tocmai pe al meu, deși mă asigurase că ale mele sunt bine mersi la hotel. Eu îl întreb: «De ce îmi dați tricoul meu»? La care Țiți încep să țipe, că eu oricum nu mai fac parte din lot, că nu mai am niciun drept, că am fost eliminat. M-am enervat și eu, l-am înjurat, iar după două zile, ședință. Nea Puiu l-a întrebat pe Stelea, cu care eram coleg la Rapid «Jean a greșit, dar nu trebuie să plece», spune Stelea. Apoi, a luat cuvântul Hagi: «Să rămână cu noi!».
Se ajunge la Gică Popescu: «E inadmisibil așa ceva, să plece Vlădoiu, a fost element recalcitrant!». Așa s-a decis să plec. Apoi, pe unde l-am prins pe la antrenamente, pac, îl atingeam! Nu ne-am avut niciodată bine! M-ai văzut spunând eu ceva despre Popescu în toți acești ani? Doar «Salut, Salut»! La fel de mult îl «iubea» și Viorel Moldovan!
E, revenind la cazul meu, Iordănescu spune că îi pare rău, dar că trebuie să plec. Oricum, discuția se purta atunci: ori eu, ori Vlădoiu, așa o vedea nea Țiți”. Vlădoiu a colaborat cu Dumitriu imediat după turneul final, timp de un an, la Steaua: ”M-am reîntâlnit cu Țiți la Steaua, în sezonul 1995-1996. Pronunța numele meu doar când anunța echipa. Nu ne vorbeam. Dar nu mă putea scoate din echipă, dădea o căruță de goluri. Cu timpul, lucrurile au intrat în normal”.
Așteptat cu flori de Copos
Drumul de întoarcere a fost o aventură în sine pentru cel pe care presa îl poreclise ”Musca fără cap”. ”În avion, o doamnă care se întorcea în țară a văzut ziarele din ziua aia, în care eu eram pe copertă, alături de Maradona și de Effenberg! Toți trei trimiși acasă de la Mondial. Maradona pentu dopaj, neamțul fiindcă arătase degetul mijlociu la un meci, iar eu pentru faultul ăla. La care femeia, româncă: «Sunteți dumneavoastră cel din poză?». I-am răspuns că «Da», normal. Mi-a fost o rușine… Oricum, Copos m-a așteptat cu flori la aeroport. A fost singurul. A ținut la mine”, își amintește el despre cel închis acum în ”Dosarul Transferurilor”.
Amintiri din Giulești
”La nunta mea a venit cu șampania, la Sectorul 1! Țin minte că, în sezonul 1994-1995, am dat 3 goluri cu Bistrița, 0-3 la pauză, 4-3 final, ultimul gol Țâră. Chiriță, Lupu mai cereau bani, una-alta, intrau peste el, eu nu-mi permiteam. După meci, Copos m-a chemat la el: «Să vină Vlădoiu»! M-a întrebat ce vreau, ca obiecte, să-mi aleg: frigider, televizor? Nu dădea bani, era zgârcit la bani, dar oferea obiecte. I-am zis că mi-am luat o garsonieră în zona Lujerului, era la ultimul etaj și nu aveam telefon. Mi-a rezolvat problema în 2 zile. Aveam însă un câine husky, îl luasem soției! Așa erau vremurile. În acel sezon la Rapid, trebuia să batem tot, ca să prindem cupele europene. Erau pe locul 11 când am venit eu, fără să fi jucat cu primele 5 clasate. Apoi, în 2000, când am venit la Steaua, am avut ofertă și de la Rapid, dar pe bani mai puțini. Era Pițurcă la Steaua, odată cu Gigi. Becali n-avea nicio treabă, stătea pe lângă Viorel Păunescu. În sezonul 2000-2001. el ne-a adus bani”.
”Tata era pe cursă când jucam”
Jean a fost însoțit în America de soție, Anca, alături de care este din 1991. ”Sunt cu ea de când eam venit în București”, spune piteșteanul, care neagă povestea că tatăl său a tras un foc de armă în curte, atunci când fiul său a debutat la CM, apoi a împușcat televizor, când a aflat de eliminare! ”E o aberație. Tata nu avea armă. Abia prin 99-2000 a devenit vânător. Tata, Ion, care a murit la 60 de ani, era șofer. Era pe cursă când jucam eu! N-a văzut niciun meci de-al meu. Tata spunea să învăț carte, mama, Emilia, venea cu mine la antrenamente, de la 17 ani și jumătate”…
Cum era Iordănescu? ”Dur cu noi, ceilalți, dar nu cu Popescu, Dumitrescu. Era, totuși, ca un părinte, n-aveai ce să-i reproșezi. Coleg de cameră l-am avut pe Iulian Chiriță, liderul Rapidului de la acea vreme. ”Din echipă mă aveam bine cu Stelea, cu Chiriță, cu Stângă”. Vlădoiu s-a întors cu două tricouri de-ale sale în țară. Unul i l-a dat fratelui său, Marius, iar pe celălalt – unui prieten. Iar ce de-al treilea, cel de la care a pornit scandalul cu Țiți Dumitriu, este la un american.