Se împlinesc, astăzi, zece ani de la dispariția marelui Nicole Dobrin. Sub ochii îndurerați ai soției, Gica, fachirul balonului s-a stins din viață pe 26 octombrie 2007, la doar 60 de ani, răpus rapid de o boală incurabilă.
Libertatea: Cum au trecut acești zece ani fără Gicu pentru dumneavoastră?
Gica Dobrin: Ca gândul! Nici nu mi-am dat seama că au putut trece așa de repede. Gicu este prezent tot timpul alături de mine. În plus, nu au trecut două zile fără să se vorbească măcar o dată despre el, pe stradă, în casă, peste tot pe unde am mers.
Ca soț cum era?
Un om deosebit. Am avut o căsnicie fără fisuri, de 41 de ani și două luni. Gicu era un om normal, e adevărat răsfățat, dar timid! Ne-am completat și ne-am iubit toată viața! Doar soarta a făcut să ne despărțim așa de repede.
Mergeați cu el la toate meciurile. Era greu să fiți în tribună?
Da, Gicu mă lua peste tot. Am fost în toată țara la meciurile echipei FC Argeș. Nu îmi era greu, îmi plăcea, chiar dacă nu mă pricepeam. În plus, ca spectator, eram extrem de liniștit, nu mă exteriorizam nici în momentele în care tot stadionul îl aclama pe soțul meu. Nici nu discutam cu Gicu despre meciuri.
N-ați vorbit chiar niciodată cu Gicu despre evoluția sa dintr-un anumit joc?
Niciodată! Nu era treaba mea. După meciuri, o oră Gicu nu vorbea cu nimeni. Stătea singur în cameră și, probabil, se gândea la jocul pe care-l disputase.
N-ați discutat în casă nici despre ”cazul Mexic”?
Nu. În sufletul său o fi fost supărat de cele întâmplate, dar în casă n-a deschis vorba despre cele întâmplate în Mexic, niciodată! A suferit în tăcere. Normal, dacă era vinovat trebuia să-și accepte greșeala. Dar atunci, mă întreb, de ce, după acest incident, i s-au cerut scuze? Au venit toți de la Federație în casa noastră să-l roage pe Gicu să revină la națională. Și toți i-au cerut scuze pentru cele întâmplate în Mexic.
Cum a fost despărțirea de Gicu?
Sfâșietor de grea. Asta pentru că, în preajma lui, aveam o altă față. Nu i-am spus de boală, i-am ascuns și mă bucur de faptul că, în cele opt luni fatidice, Gicu n-a suferit. Până în ultima clipă, soțul meu n-a avut dureri.
A apucat să-și ia ”la revedere” de la dumneavoastră?
Da, deși el nu știa în ce fază a bolii este. La un moment dat, a auzit că am izbucnit în lacrimi și, când o rudă de-a noastră a intrat la el în cameră, a întrebat-o, nedumerit: ”De ce plânge Gica?”. Apoi, seara, practic în ultima clipă de viață, mi-a sărutat mâna! Așa și-a luat ”La revedere” Gicu de la mine!
Spuneați însă că Gicu este și acum alături de dumneavoastră…
Tot timpul. Iar eu sunt alături de el prin proiectul Școlii de Fotbal care-i poartă numele și pe care îl susțin de zece ani. Îmi place să fiu înconjurată de copii, sunt considerată de ei ca o adevărată mamă. Cred că și lui Gicu îi place în ce m-am implicat, de acolo de unde e. Din acest motiv nici nu am renunțat la el, deși am primit o ofertă să vând Școala de Fotbal.
Aripi frânte în Mexic
Adulat de toții microbiștii din țară, Nicolae Dobrin n-a avut șansa de a-și etala adevărata valoare în străinătate.
Fotbalistul pentru care balonul nu a avut nici un secret a ratat transferul la marele Real Madrid, pentru că regimul comunist îl considera un ”bun național”. Dacă peste acest episod ”Prințul din Trivale” a trecut cu detașare, în schimb el a fost măcinat ani întregi de faptul că nu a evoluat cu naționala României la Cupa Mondială 1970. Convocat în lotul pentru turneul final din Mexic, ”Gâscanul” n-a jucat nici un minut, deși mulți spun că ar fi meritat-o cu prisosință. Nu însă și selecționerul de atunci, Angelo Niculescu.
Într-un interviu pentru ”Libertatea”, tehnicianul care l-a urmat pe Dobrin în ceruri în urmă cu doi ani, declara: ”Dobrin nu s-a adaptat la condiţiile din Mexic. La antrenamente, tot timpul căuta umbra, spunându-mi: «Domnule profesor, mă bate soarele în cap!». Încet-încet, s-a autoxclus din lot”. Angelo Niculescu a povestit că lui Nicolae Dobrin i s-a organizat un flagrant, în care jucătorul a fost prins în ofsaid. ”Din păcate, în Mexic, Dobrin a avut probleme cu disciplina. Lipsea nopţile, aşa că Pişti Kovaci (n.r. – pe atunci în staff-ul federal) i-a organizat un flagrant. S-a culcat în patul lui Dobrin şi l-a aşteptat să apară. Când Dobrin a ajuns în cameră, era deja dimineaţă. N-a mai avut ce face, a recunoscut. A fost exclus din lot, dar a rămas cu echipa în Mexic”.
După ani, Nicolae Dobrin şi Angelo Niculescu au redevenit prieteni. ”Dobrin a recunoscut şi în faţa mea că a greşit. Mi-a spus că pur şi simplu nu se aştepta la aşa ceva. Pentru el, a fost o grea lovitură. Poate a vieţii. Îmi pare rău pentru el, dar am fost forţat să aplic regulamentul. Nu se putea altfel”, ne-a povestit antrenorul devenit celebru pentru că a introdus la națională conceptul de ”temporizare”, în care jucătorii pasau foarte mult între ei. Cu același concept de joc, peste ani, FC Barcelona a făcut istorie cu ”tiki-taka”.
Poreclă transformată în renume
”Prințul din Trivale” Nicolae Dobrin a devenit celebru în România și datorită poreclei ”Gâscanul”. O poreclă primită încă din copilărie, pentru modul în care evolua pe teren. ”Lui Gicu i se spunea «Gâscanul» încă din copilărie. Din ce ştiu eu, porecla a căpătat-o pentru că stătea tot timpul cu capul sus, urmărind jocul. Era obişnuit cu această poreclă, iar acasă se distra pe seama ei. Ţin minte că după un meci pe care FC Argeş l-a câştigat, am primit acasă cadou un gâscan viu. Am râs amândoi de acest dar inedit”, a dezvăluit Gica Dobrin pentru ”Libertatea”.
De trei ori cel mai bun din România
Numele lui Nicolae Dobrin este strâns legat de FC Argeş, echipă cu care a cucerit două titluri, în 1972 şi 1979. A jucat 409 meciuri în prima divizie, reuşind 111 goluri. Considerat un masetru al fentei şi al driblingului, ”Gâscanul” a fost ales cel mai bun fotbalist al României, de trei ori, în anii 1966, 1967 şi 1971. La echipa naţională a evoluat de 48 de ori, marcând 6 goluri. Într-un sondaj ”Libertatea”, Nicolae Dobrin a fost votat cel mai bun fotbalist român din toate timpurile.
FC Argeș, a doua dragoste
Gica Dobrin este mulțumită de faptul că a doua mare dragoste a soțului ei, FC Argeș, a revenit în Liga a 2-a, după o perioadă tulbure, în care echipa fanion a Piteștiului se desființase. ”Sunt bucuroasă că, la FC Argeș, lucrurile au început să se urnească. A revenit brandul iar implicarea unor factori de decizie este tot mai activă. Am contribuit și eu cum am putut la această renaștere a echipei, cedând clubului FC Argeș cinci grupe de copii. Pentru Gicu, FC Argeș a fost a doua dragoste. Sunt convinsă că, dacă ar fi trăit, s-ar fi implicat activ în salvarea echipei sale de suflet”, ne-a spus, ieri, Gica Dobrin.
Răducanu a avut noroc
Dacă Nicolae Dobrin a fost trecut pe ”linie moartă” la Cupa Mondială din Mexic, în schimb, Rică Răducanu a avut noroc. Plecat în Mexic din postura de portar titular, Rică ar fi avut aceleși probleme cu disciplina, ca și Dobrin. Numai că acesta și-a cerut iertare în fața antrenorului, care, și forțat de împrejurări, i-a dat șansa să joace în ultimul meci din grupă, cu Brazilia. ”Răducanu a avut aceleași probleme cu disciplina ca și Dobrin, doar că el a avut noroc. A trebuit să-l schimb pe Adamache în jocul cu Brazilia, așa că l-am băgat pe Rică. Asta după Răducanu se trezise la realiate și își schimbase atitudinea”, povestea, în 2013, Angelo Niculescu.