ComenteazăPe 1 mai 1949, la aproape patru ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial (septembrie 1945), România suferise schimbări radicale pe scena politică.
Ion Antonescu a fost executat în iunie 1946, comuniştii au câştigat alegerile parlamentare în noiembrie 1946, dar există teorii şi mărturii conform cărora ar fi fost falsificate, iar regele Mihai a fost obligat de comunişti să abdice pe 30 decembrie 1947 şi să plece din România. În acel moment, ţara noastră era condusă de Partidul Muncitoresc Român, redenumit în 1965 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu.
Acesta este contextul în care presa sportivă din România relata ziua de 1 Mai în anii 1949 şi 1950. Libertatea a căutat în arhive şi oferă cititorilor extrase din revista Stadion, redenumită mai târziu Revista Sport.
Revista Stadion – mai 1949
Principalele idei (galerie foto la finalul articolului):
- “Zi a muncii, 1 Mai a căpătat semnificaţia unui îndemn şi a unui bilanţ plin de învăţăminte pentru drumul de urmat”
- “La numai 4 ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, problema luptei pentru apărarea păcii se pune din nou oamenilor muncii dornici să lecuiască rănile războiului şi să îmbunătăţească propriile lor condiţii de trai”
- “Având în frunte Uniunea Sovietică, această masă uriaşă de oameni ai muncii, de energii creatoare, face front puternic împotriva imperialiştilor, a conducătorilor de trusturi care vor să provoace un nou război”
- “Prin competiţiile de masă, prin crosul festiv «Să întâmpinăm 1 Mai», prin acţiunea de restructurare a cluburilor sportive, sportul va reuşi să pregătească pentru succese în muncă din ce în ce mai mulţi oameni”
- În paginile revistei, erau prezentate fotografii din mai multe oraşe ale ţării, precum Bucureşti, Arad, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, care ilustrau activităţile sportive la care participau oamenii în aşteptarea zilei de 1 Mai, dar şi de Ziua Muncii.
Revista Stadion – mai 1950
Principalele idei (galerie foto la finalul articolului):
- “Tineretul muncitor din ţara noastră urmează măreaţa pildă a Comsomolului (n.r. – organizaţie politică a tinerilor sovietici) lui Lenin şi Stalin în Marea Uniune Sovietică”
- “Să privim numai alergările de cros. De unde în anul 1949, la crosul de 1 Mai, au fost 223.732 de participanţi, dintre care 47.913 fete, în acelaşi an, la crosul din 7 Noiembrie, am avut o participare de 347.880 de concurenţi, dintre care 87.045 fete. Numai această creştere, de peste 100.000 de concurenţi într-un singur an, ne arată în mod limpede că mobilizarea atinge rezultate remarcabile, pe care regimurile burgheze nu le puteau realiza”
- “Noi vrem să creştem un tineret puternic, cu muşchi de fier şi nervi de oţel, care să devină un vajnic constructor al societăţii socialiste”
- “Mobilizarea de anul acesta trebuie să lichideze lipsa din trecut, când participarea femeilor era redusă în raport cu numărul băieţilor”
Ce semnificaţie are 1 Mai, Ziua Muncii
La 1 mai 1886, în oraşul american Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca “8 ore să constituie ziua legală de muncă”. Aproximativ 90.000 de oameni au demonstrat pe străzi.
Trei ani mai târziu, în 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai drept Ziua Internațională a Muncii. Detalii, aici.